Reprezentantii Rafinariei Darmanesti au fost sechestrati de muncitori

marți, 23 martie 2004, 00:00
5 MIN
 Reprezentantii Rafinariei Darmanesti au fost sechestrati de muncitori

Fostii salariati ai Rafinariei Darmanesti au trecut la masuri radicale
in cursul dupa-amiezii de ieri, cind masina intreprinderii s-a intors
de la banca tot fara banii de salarii. Furiosi ca sint dusi cu
zaharelul, oamenii i-au oprit in incinta rafinariei pe Ionel Vatafu,
directorul economic, Cristina Popa, jurst, si Vica Padureanu,
casiera intreprinderii. Oamenii erau prea infuriati ca sa mai asculte
de cineva anume, iar liderul de sindicat, pentru citeva momente, a
pierdut complet controlul asupra situatiei. Cu toate acestea, in
timp ce reprezentantii conducerii rafinariei erau retinuti in incinta,
liderul de sindicat ne-a declarat ca nu este vorba despre
sechestrare de persoane. „In cazul in care cei trei isi vor
manifesta intentia sa paraseasca rafinaria, nu vor fi impiedicati.
Toti fostii salariati sint acum in fata rafinariei, care au venit cum au
aflat vestea ca sosesc banii”, ne-a spus liderul de sindicat
Constantin Ardeleanu.
Dupa aproximativ o ora de negocieri intre liderul de sindicat si
colegii lui, care au inteles la ce riscuri se expun din punct de
vedere juridic, directorul, jurista si casiera au fost lasati sa plece
acasa. La fata locului, de la inceputul protestului, au fost
permanent si fortele de ordine, care nici chiar in timpul acestui
incident nu au fost nevoite sa intervina. „Nu au fost probleme care
sa necesite interventia noastra. Stiu ca liderul de sindicat i-a
convins pe oameni ca este mai bine sa-i lase pe cei trei sa plece si
lucrurile au revenit la normal”, ne-a declarat Nicusor Munteanu,
seful Postului de Jandarmi de la Darmanesti. Salariatii au fost
convinsi sa renunte la aceasta masura dupa ce-au primit asigurari
de la directorul economic in privinta platii salariilor. „Am primit
confirmarea de la dommnul Vatafu ca banii au intrat si ca marti ne
vom primi salariile. Oamenii au ramas in continuare sa picheteze „,
ne-a spus liderul de sindicat
Alexandru Tabarcea, lichidatorul Rafinariei Darmanesti, spune si el
ca problema se va rezolva astazi. „Am facut rost de sapte miliarde
de lei, suma suficienta pentru a plati oamenilor salariile restante.
Banii, desi au plecat pe 18 martie, nu au ajuns. Suma este mare si
a fost nevoie de verificarea BNR. Astazi se va rezolva totul: vin
banii si platim salariile”, ne-a asigurat Tabarcea. El a refuzat sa ne
spuna de unde vin banii, cine a spalat de fapt obrazul lui Iacobov
si a detensionat situatia de la Darmanesti.
Banii ar fi putut veni si mai repede, chiar de la Rafo Onesti, care
datoreaza Rafinariei Darmanesti 454 de miliarde de lei. In acelasi
timp, Rafinaria Darmanesti ar avea de achitat catre Rafo cu 750 de
milioane de lei mai mult. Lichidatorul Tabarcea a solicitat ca Rafo
sa faca plata, urmind sa isi recupereze banii, in urma procedurii de
lichidare a firmei. O varianta refuzata de Rafo, pe motiv ca, in
toamna anului trecut, s-a incercat o punctare intre cele doua
societati, refuzata de conducerea de la Darmanesti. „Domnul
Tabarcea poate spune orice, dar noi nu vrem decit sa ne
compensam datoriile reciproce. Avem adrese, incheiate inca
inainte de declansarea falimentului, in care de ambele parti s-au
recunoscut datoriile si s-a propus compensarea. Acum vine
domnul Tabarcea si spune ca acest lucru nu mai este valabil”, ne-
a declarat Paul Ivascu.
Potrivit Legii 64, a reorganizarii judiciare si falimentului, daca doua
firme se afla in situatia in care fiecare are ceva de plata catre
cealalta, societatea care se afla in lichidare trebuie mai intii sa
incaseze banii care i se cuvin, urmind ca plata banilor pe care ii
datoreaza sa se faca in urma dispozitiilor judecatorului sindic.
Pentru ca Rafo nu vrea sa respecte procedura si nu vrea sa achite
nici un leu, lichidatorul Tabarcea a deschis un proces, al carui
termen va avea loc pe 26 martie. „Pina atunci, nu vreau sa
comentez situatia in care ne aflam cu Rafo. Sint in proces cu ei si
prefer sa nu ma pronunt”, a spus Tabarcea.
La poarta rafinariei, pe o cruce spinzura numele lui Iacobov
De cind s-au baricadat in rafinarie, fostii salariati ai lui Corneliu
Iacobov au avut tot timpul sa conceapa un fel de monument
funerar pentru conducerea rafinariei si fostul lor patron. Pe o cruce
au fost fixate doua fisii de pinza neagra, pe care au fost scris
numele lui Iacobov si a directorului Valentin Anastasiu. Din cind in
cind, vintul flutura pinzele, iar oamenii se grabesc sa le aseze in
asa fel incit sa poata fi citite cu usurinta de oricine trece prin zona.
La baza acestui monument improvizat oamenii au atirnat o bucata
mai mare de pinza, tot neagra pe care au scris „Regrete eterne
pentru Mafia din Darmanesti”.
La piciorul crucii, intr-un faras de tabla se aduna monede de cite
100 si 50 de lei pentru sicriile celor doi, ale caror nume au fost
atirnate pe cruce. Un barbat glumeste si spune ca a fost nevoie sa
caute indelung astfel de monede, iesite din circulatie, dar a meritat
efortul, pentru a ilustra cam cit valoreaza fostul lor patron. „E
contrafacut. Asa cum monedele astea, desi nu au fost scoase din
uz, nu le mai gasesti pe piata, tot asa si Iacobov. Arata a om, dar
nu mai este decit o lighioaie care si-a batut joc de atitia omeni si
ne-a muls cit a putut. Iar acum, dupa ce si-a facut plinul, a disparut
de pe piata”, ne spune un barbat cu sapca trasa pe ochi si mustata
decolorata de tutun. In dreapta, o femeie care privea aparent fara
tinta, incepe sa se caute febril in poseta, apoi ii spune ceva vecinei
sale. Aceasta scoate din buzunar o bricheta cu care femeile se
indreapta catre cruce. Abia acum am observat ca, linga farasul
denumit pompos „cutia milei” mai este si un fel de felinar in care
se vad urme multe de luminari. Un ciot care inca mai fumega este
aprins repede de una dintre cele doua femei, fara nici un zimbet.
Dincolo de aspectul oarecum hazliu pe care l-a presupus
constructia monumentului funerar in batjocura, oamenii sint la
capatul rabdarii si nu mai au ce pierde. O alta femeie se apropie
timida. „Stiti ca, de mai bine de trei luni, nu se mai poate da nici un
telefon de la rafinarie? Cum anunti, fereasca Dumenzeu!, o
nenorocire? Centrala telefonica este sigilata. E absurd ce se
intimpla. Am 30 de ani de munca la intrepinderea asta si centrala
nu a fost niciodata oprita. Fereasca Dumnezeu sa se intimple
ceva, ca nu ai de unde anunta pe nimeni”, spune femeia aproape
fara voce si apoi se intoarce cuminte la locul ei pe bordura. Plec
aproape cu o stringere de inima. Femei si barbati care mai acum
citeva luni m-ar fi luat la fuga daca i-as fi intrebat ceva despre
patronul lor, priveau acum prin mine de parca eram transparenta.
Resemnarea se citeste pe fetele lor. Dar mai profund decit asta se
citeste incrincenarea cu care l-ar fi fugarit acum pe Corneliu
Iacobov. (Mirela ROMANET, Nicoleta BICHESCU)

Comentarii