Rosia uriasa

sâmbătă, 20 iulie 2002, 23:00
3 MIN
 Rosia uriasa

Vasile Sterpu are 58 de ani si locuieste in cartierul CFR din Bacau. Timp de 12 ani a fost profesor de biologie la Horgesti, apoi a lucrat la Protectia Plantelor, ca sef de baza la Filipesti. Dupa pensionare, nea Vichi, cum ii spun prietenii, s-a pus serios pe treaba. Mai ales ca omul are un hobby: cresterea tomatelor.
Casa de pe strada Independentei este inconjurata de trei solarii. Simple, din nailon. Unul este mai mic si mai aratos. Cind le vezi din strada, nici nu iti imaginezi ce minunatii de rosii cresc acolo.
Intram in curtea casei. La poarta ne intimpina doi catelusi si nea Vichi. Este in costumatia de serviciu. Printre usile deschise ale solariilor zarim mindretele de rosii. Unele sint mici si adunate in ciorchine, ca niste cirese. Altele sint rotunde, ca niste mingi de tenis, unele sint alungite ca niste coarne, de zici ca sint ardei Kapia. Rosiile sint din speciile Mormande, Monte Carlo, Sardinia, Cirese, Scatolone, Roma si Matina. Plicurile cu seminte i-au fost trimise din Italia de fiica lui. "Cele mai frumoase sint rosiile denumite inima de bou. Sint mindria mea", spune omul si ne invita sa vedem legume atit de frumoase, de-ti lasa gura apa.
Vasile Sterpu ne conduce prin solarii. "Veniti, veniti ca aveti ce vedea!", ne imbie el. Intram. Aliniate ca niste soldati stau rosiile inima de bou. Unele sint coapte, altele abia au dat in pirg, iar altele sint inca la stadiul de gogonele. Toate sint foarte mari. Unele au peste un kilogram. Raminem consternati pentru ca, sincer, nu am mai vazut asemenea rosii. Dar surprizele abia incep. La capat de rind este mindria lui nea Vichi. O rosie gigantica, inca necoapta, de parca Dumnezeu ar fi adunat in ea intreaga seva a pamintului. Parca ar fi o capsuna uriasa. Nea Vichi ne spune ca are un kilogram si jumatate, lucru care o face regina declarata a rosiilor din judet. Linga ea, pe tulpina, mai sint alte rosii, dar mici si pricajite. Zici ca sint la concurenta si ca tot ce isi doresc este sa isi ajunga din urma surata.
Vasile Sterpu ne spune ca, din cite stie el, rosia in cauza are origini bulgaresti, dar de la specialisti am aflat ca ea este 100% romaneasca, din judetul Galati. Pasiunea lui nea Vichi pentru cultivarea tomatelor dateaza de mai bine de 20 de ani, dar temeinic s-a apucat sa le cultive de acum 12 ani, cind si-a amenajat si primul solar. "La cresterea lor nu folosesc decit ingrasaminte naturale, mranita, si le le tratez preventiv doar cu fungicide, pe post de antibiotic. Pentru a avea mai mult spatiu am darimat magazia si in locul ei am amenajat alte solarii. Acum am 140 de metri patrati. As putea sa le fac mai mari, insa ar trebui sa le las singure pe tulpina, dar, cind le vad pe toate asa frumoase, nu ma indur sa le rup. In fiecare zi vorbesc cu ele, de mi s-a dus buhul si printre vecini. Au zis ca nu sint sanatos, dar eu vad ca altfel se dezvolta cind se vorbeste cu ele si sint tratate cu dragoste", ne mai povesteste nea Vichi.
In 20 de ani, Vasile Sterpu a experimentat peste 18 soiuri, dar s-a oprit la opt, pentru ca au valoare economica si gust bun. Anual, el are o productie de o tona si jumatate, iar din majoritatea face suc de rosii. Toata productia este destinata consumului propriu si nimic nu scoate pe piata. Ingrijirea rosiilor presupune pentru agricultorul din cartierul CFR un intreg ritual. El stringe semintele si le selecteaza, pentru ca toate trebuie sa aiba aceeasi marime si sa nu prezinte semne de boala. De la patru kilograme de rosii "inima boului" a reusit sa stringa 200 de seminte viabile. Semintele sint semanate la inceputul lunii februarie, in ladite de lemn, si tinute la caldura, in casa. La jumatatea lunii februarie, acestea sint trecute in solarul unde are si o soba. Rasadurile sint mutate in pamintul din solar intre intii si 10 aprilie, cind au deja 30 de centimetri. Saptaminal sint prasite, copilite si palisate cind este nevoie. Udatul se face doar cu apa calda, indiferent de anotimp.
Vasile Sterpu nu-si doreste decit sa realizeze pentru rosiile lui o sera asa cum a vazut la televizor, in Olanda: placata cu gresie, dotata cu aparate de climatizare si instalatii de irigat automate si in care sa cinte muzica. (Claudiu TANASESCU)

Comentarii