Caută 
3 MIN
Maria Mioara Huluta a lucrat la sectia montaj mobila de la Comprel Comanesti. Avea 30 de ani cind a ramas pe drumuri. Cu cele aproape 12 milioane primite in urma disponibilizarii, la sfatul tatalui ei, si-a deschis un magazin mixt. "Tata mi-a dat o camera din casa lui, care era situata la intrarea in piata. In fata mai era deschis un magazin al unui vecin si concurenta ma speria. Dar, cu credinta in Dumnezeu si incredere in fortele mele, am reusit. A fost o perioada crincena. Tata a decedat si nu a mai apucat sa vada magazinul. Sotul meu a fost grav bolnav si a necesitat internari dese la spitalele din tara. Doar mama mea a putut fi alaturi de mine", ne-a povestit Maria Huluta. Astazi, magazinul este condus de cele doua femei. Sint in acelasi timp patroane, vinzatoare, tin si contabilitatea, dar se ocupa si de aprovizionare. "Sint multumita, pentru ca ma descurc mult mai bine decit atunci cind lucram la Comprel. Cotizez la Casa de Pensii pentru vechimea in munca, imi achit cheltuielile curente, imi tin fetita la scoala si ne mai ramin ceva bani si pentru noi", ne-a povestit somera devenita patroana.
Cazul Mariei Huluta nu este singular. Alti muncitori ramasi pe drumuri s-au chinuit sa-si faca un rost. Pentru Valerica Galea, inceputul afacerii a fost mai greu si nici acum, dupa trei ani, lucrurile nu sint asa cum si-ar fi dorit. El a fost disponibilizat de la Recon Bacau, unde era sef de sectie. Suma de 18,6 milioane pe care a primit-o nu i-a ajuns sa-si inceapa afacerea. A mai pus pe linga acea suma circa 60 de milioane de lei. Si-a deschis o firma de prestari servicii pentru masini. Repara masini, in special de mare tonaj. "Ma mentin pe lina de plutire. Spatiul in care lucrez este inchiriat si platesc destul de mult. Lumea nu are bani si, ca sa obtii un credit, dureaza foarte mult pina intocmesti toata documentatia. Mi-am propus sa mai deschid o hala, dar trebuie sa am propriul meu spatiu. Banii i-am investit in timp in utilaje si aparatura necesara. Afacerea asta e o permanenta lupta, dar sint bucuros ca nu am dat faliment", ne-a declarat Valerica Galea.
Un alt somer devenit peste noapte patron este Neculai Apetrei, care a fost dat afara de la Schela de Foraj Zemes. El este din Comanesti, iar firma lui are ca profil de activitate desfacerea produselor de constructii en-gross. La inceput se aproviziona cu marfa, dar raminea cu ea pe stoc. Cind a vazut ca acest gen de afacere scirtiie, a renuntat si s-a inscris la licitatii pentru aprovizionarea firmelor de constructii. Patronul spune ca treaba merge bine de aceasta data.
Marele si singurul avantaj al disponibilizarilor colective operate cu doi, trei ani in urma a fost ca muncitorii ramasi pe drumuri au primit plati conpensatorii intr-o singura transa. Cei care au intrat in rindul somerilor anul trecut nu au mai beneficiat de aceasta facilitate. In tot judetul, 120 de persoane disponibilizate si-au deschis o afacere. Dintre acestea, doar sase au dat faliment. Pentru majoritatea dintre ei, batalia a fost crincena. Nu toata lumea a primit de la stat sume egale de bani. Salariile compensatorii s-au dat in functie de vechimea in munca, pe o perioada de sase, noua sau 12 luni. Toti beneficiarii au fost obligati sa demareze o afacere, sa investeasca banii in ceva: utilaje agricole, titluri de proprietate, un plan de afacere propriu, titluri de stat sau titluri de participare la fonduri mutuale. Deoarece multi erau atunci la inceput de drum, somerii au fost sfatuiti in mod gratuit de firme de specialitate cu care Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau are contracte de prestari servicii. Asa au invatat somerii ABC-ul afacerilor. Cazurile pe care vi le-am prezentat sint printre cele mai fericite. Acesti oameni au incercat si au izbutit sa isi deschida propria afacere. Prin forte proprii, iar acum sint proprii lor patroni. Dupa cum ei insisi ne-au declarat, mentinerea afacerii pe linia de plutire, dar mai ales inceputul, n-au fost deloc usoare. Lucru care face cu atit mai laudabil gestul lor. Acela de a o lua de la capat. (Claudiu TANASESCU)
