Trai pe vatrai la puscarie

Anual, de la bugetul statului, un militar in termen consuma 28 milioane de lei, un detinut putin peste 25 milioane, iar un bolnav, in ipoteza ca ar sta internat timp de un an intreg, doar 14,6 milioane de lei. Toti acesti bani ies din buzunarul contribuabilului si nu se mai intorc. Un raport intocmit la nivel de tara arata ca pentru cei 51.000 de detinuti din Romania, salariatii cotizeaza anual peste 32 de miliarde de lei, sau chiar mai mult, in conditiile in care unii detinuti se mai si imbolnavesc. Daca punem la socoteala si faptul ca inainte de a intra in penitenciar detinutii au provocat si pagube insemnate societatii din care fac parte, de la pierderi de vieti omenesti, distrugeri sau tunuri de miliarde, atunci se vede cu adevarat adevarata fata a lucrurilor.
La Penitenciarul Bacau sint in acest moment in regim de detentie peste 1600 de persoane. Pentru fiecare dintre acestea cheltuielile zilnice sint de o suta de mii de lei, din care aproape jumatate pentru hrana. In aceasta suma intra, pe linga hrana, cazarea, echipamentul, medicamente s.a. Aproximativ 900 de detinuti de la Penitenciarul Bacau sint trimisi zilnic la munca, in 14 puncte de lucru, insa acestia daca acopera zece la suta din cheltuieli, restul fiind suportat de contribuabil. Asta, deoarece din acesti bani ei primesc acelasi procent, de zece la suta, bani de care se pot folosi cum doresc. Mai trebuie spus ca atita vreme cit detinutul este inchis, si asta poate dura uneori zeci de ani, el nu are nici o obligatie fata de stat, nu achita nici o asigurare medicala, deci, efectiv, este doar un consumator. Ca sa nu mai punem la socoteala ca au acces gratuit la toate mijloacele de informare, la asistenta medicala si juridica gratuita etc. Apoi, nu trebuie uitat faptul ca, daca ies la munca, detinutii beneficiaza si de o reducere a perioadei de detentie de o saptamina pe luna.
Culmea este ca, lunar, banii necesari pentru formarea unui soldat sint aceeasi cit pentru un detinut. O parte din acesti bani este acoperita cu virf si indesat, mai ales in cazul in care soldatul asigura ordinea publica, slujind practic cetateanul. La prima vedere, lucrurile ar sta mai bine in sistemul sanitar, unde, incepind din primavara, alocatiile de hrana pentru bolnavi au fost majorate. Majorarea pe hirtie nu a atras insa si bani in plus la contractul de finantare semnat de spitale cu reprezentantii Casei de Asigurari, astfel ca hrana care ajunge in farfuria pacientilor este mai ieftina decit alocatia prevazuta de lege. Un bolnav obisnuit, a carui afectiune nu necesita regim alimentar, are dreptul zilnic la trei mese care valoreaza in total 40.000 de lei. Pacientii adulti care sufera de diabet, cancer, SIDA, hepatita si arsuri beneficiaza de cea mai mare alocatie zilnica de hrana. Intr-o zi de internare ei maninca meniuri in valoare de 77.000 de lei. Copiii infectati cu HIV au dreptul la hrana in valoare de numai 57.000 de lei pe zi, iar cei din sectiile de Pediatrie maninca intr-o zi alimente in valoare de 29.000 de lei, daca au virste intre 0 si 3 ani, sau de 40.000 de lei, daca au intre trei si 16 ani. Hrana zilnica a lehuzelor si bolnavilor cu afectiuni psihice costa spitalul 54.000 de lei. Nu aceeasi soarta impartasesc gravidele, care, desi au nevoie de hrana variata si mai multa decit de obicei, primesc intr-o zi alimente cit si un bolnav obisnuit, adica de 40.000 de lei. Mai napastuiti pe timpul internarii par a fi nou-nascutii ale caror mame nu au lapte. Hraniti artificial cu lapte praf care este cu atit mai scump cu cit urmeaza mai fidel formula umana, bebelusii abia nascuti nu pot consuma mai mult de 12.000 de lei pe zi.
Trebuie insa sa luam in calcul ca fiecare bolnav care este asigurat isi plateste din propriul buzunar spitalizarea. Sa ajungi la spital e un fapt nedorit de nimeni, asa ca o cheltuiala, chiar si suportata de alti contribuabili, e de inteles. Nu trebuie omis si faptul ca, de regula, cei mai multi bolnavi stau in spital doar citeva zile, dupa care pleaca acasa sanatosi sau isi urmeaza tratamentul mai simplu la domiciliu.
O privire rapida a consumului pentru cele trei categorii, adica, detinuti, bolnavi si soldati, demonstreaza clar ca lumina zilei ca statul cheltuie cei mai multi banii cu detinutii. Nu cu soldatii, pusi la linistea noastra, si nu cu bolnavii, aflati in situatii nedorite de ei. In atare situatie, este de inteles de ce infractorii fara nici o perspectiva in libertate iau cu asalt penitenciarele. Si comit tot soiul de faradelegi doar pentru a avea un acoperis deasupra capului, masa si haine asigurate ani de zile. In vreme ce cetatenilor obisnuiti li se opreste apa calda, detinutul poate face un dus. Nu trebuie sa-si rupa nici un leu de la gura ca sa plateasca impozitul sau lumina, si nici nu are cosmaruri ca nu si-a achitat la timp intretinerea. In timp ce jumatate din populatia acestei tari traieste la limita subzistentei, detinutilor li se asigura toate drepturile. Inclusiv acela de a refuza munca. (Florin CRACIUN, Cezara DUTA)