O treime din familiile Botosaniului traiesc din alocatia copiilor

Dupa zece ani de tranzitie, aproape 40.000 de familii botosanene nu au alta sursa de venit decit alocatiile copiilor, adica o treime din numarul familiilor din judet supravietuieste exclusiv din sumele ridicole pe care Ministerul Muncii si Protectiei Sociale le aloca pentru cresterea copiilor si din ajutoarele sporadice pe care le primesc de la primarii, Directia pentru Protectia Copilului ori fundatiile umanitare. Situatia este dramatica, daca avem in vedere ca alocatia pe care o plateste statul pentru un copil este de 65.000 lei lunar, iar pentru fiecare familie cu mai mult de doi copii se primeste o alocatie suplimentara de pina la 125.000 lei lunar. In evidentele Serviciului de Asistenta Sociala din cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala figureaza 45.000 de familii cu un copil si 31.000 familii care au mai mult de doi copii si "beneficiaza" de alocatie suplimentara de sprijin. Practic, din cele 76.000 de perechi de parinti care s-au incumetat sa isi faca datoria fata de societate si sa aduca pe lume urmasi, jumatate nu lucreaza nicaieri si nu beneficiaza de vreo forma de pensie, singurul venit lunar fiind cele citeva sute de mii de lei din alocatia copiilor. Pentru exemplificare, o familie cu doi copii primeste o alocatie lunara totala de 180.000 de lei, una cu trei copii o alocatie de 295.000 de lei, o familie cu patru copii primeste 385.000 de lei, iar una cu zece copii 775.000 de lei, bani care nu ajung nici macar pentru piinea zilnica a celor care se aseaza la masa. Doar citeva mii din familiile judetului care au drept unica forma de venit alocatia copiilor se pot lauda ca maninca la cantinele de ajutor social din Botosani si Dorohoi, pentru ca in celelalte doua orase si in comunele botosanene autoritatile nu asigura nevoiasilor comunitatii nici macar aceasta minima forma de asistenta sociala: o masa calda zilnic. "Este greu de imaginat cum reusesc sa supravietuiasca aceste familii din sumele infime pe care le reprezinta alocatiile copiilor. Singura explicatie ar fi ca parintii ce declara ca nu realizeaza nici o forma de venit muncesc la negru si mai aduc citiva bani in casa fentind legea, altfel ar trebui sa moara de foame", crede Dan Stancescu, directorul cu asistenta sociala din cadrul Directiei de Munca si Protectie Sociala. Si cum nu am intilnit inca familii care sa moara de foame, chiar daca exista multi oameni care nu reusesc sa asigure copiilor decit o ciorba zilnica de cartofi sau de fasole, trebuie sa ne imaginam ca familiile care pretind ca traiesc numai din alocatia copiilor mai realizeaza si alte venituri. In cazul familiilor din mediul rural, care statistic reprezinta peste jumatate din numarul familiilor care traiesc din alocatia copiilor, parintii si copiii mari au posibilitatea sa mai "produca" ceva bani muncindu-si pamintul propriu ori lucrind cu ziua pe la vecini. Legislatia romana nu obliga insa evidentierea veniturilor obtinute de zilieri, astfel ca acestia sint luati in evidente ca persoane care nu realizeaza nici o forma de venit. O alta forma de venit pe care o realizeaza familiile care pretind ca traiesc exclusiv din alocatie este cersetoria, practica ce se poate dovedi chiar o "afacere" de succes.
Din informatiile furnizate de Dan Stancescu, jumatate din populatia judetului ar trebui sa primeasca ajutoare sociale, intrucit traieste sub limita venitului minim pe economie, insa autoritatile locale se eschiveaza din fata acestei responsabilitati acuzind lipsa de fonduri. "Cind aud de strategii de protectie sociala pe care le poate adopta comunitatea, majoritatea primarilor dau ochii peste cap si ridica din umeri, singura forma de protectie sociala pe care s-au obisnuit sa o solicite fiind cea guvernamentala, insa daca tot bugetul destinat asistentei sociale din Romania ar fi trimis Botosaniului, banii tot nu ar ajunge. Primariile trebuie si pot sa se implice mult mai mult in protectia sociala a persoanelor sarace", declara Dan Stancescu. In opinia sa, primariile ar putea sa dea in grija doua-trei familii nevoiase fiecarui agent economic din comunitate, pentru ca in fiecare comuna exista citiva agenti economici care pot prelua responsabilitatea ajutorarii celor 10-15 familii nevoiase fara sa mai fie nevoie de apeluri de multe ori inutile la un buget national sarac. "Personal am sa informez Primaria Botosani in legatura cu modalitatile concrete de ajutorare a asistatilor sociali ce se pot pune in practica la nivel local", spune Stancescu. In acest moment la nivelul judetului sint luate in evidenta Serviciului de Asistenta Sociala al DMPS doar 3.000 de persoane prin informarile facute de primarii. In realitate numarul acestora este de cel putin zece ori mai mare, majoritatea acestor nevoiasi fiind parinti care au ca singura forma de venit alocatiile copiilor. (Dana BEJENARU)