Unde ne sint somerii?

Rata somajului in judetul Botosani a scazut fenomenal in ultimele luni. Anul trecut rata era in mod constant peste 20%, iar in luna septembrie ajunsese la 9,9%. Ce ne-a mirat foarte tare este cum de politicienii nu s-au grabit sa sara in sus de bucurie, caci o asemenea descrestere inseamna mare lucru. In principal, noi locuri de munca, de fapt foarte multe locuri de munca, crestere economica si un pic mai bine pentru botosaneni. Nu s-a intimplat asa din mai multe motive pe care vom incerca sa le analizam in rindurile care urmeaza.
In luna ianuarie a acestui an in registrele Agentiei Judetene de Ocupare si Formare Profesionala erau inregistrate 36.843 de persoane. La sfirsitul lunii trecute in aceleasi registre mai erau doar 20.567 de persoane. Peste 16.000 de botosaneni nu mai exista pentru statul roman. Printr-un comuncat de presa AJOFM ne informeaza ca cei mai multi "disparuti" fac parte din categoria somerilor neindemnizati, al caror numar a scazut cu aproape 10.000 de persoane in intervalul mentionat mai sus. Acestia, spune aceeasi institutie, fie nu si-au reinnoit cererea pentru aflarea unui loc de munca, fie au fost intre timp angajati. Evident foarte putini si-au gasit loc de munca, altfel am fi simtit cu totii ca lucrurile incep sa se miste. Daca ar fi sa credem ca si-au gasit majoritatea loc de munca inseamna ca in Botosani s-au creat macar 10.000 de locuri noi de munca. Ne-ar place sa fie asa dar din pacate explicatia e alta.
Refuzul muncii duce la somaj
Motivele pentru care AJOFM Botosani se poate lauda cu performanta de a injumatati rata somajului in mai putin de un an, o performanta care nu este la indemina economiei japoneze de exemplu, sint citeva masuri mai putin obisnuite, dar care se pare ca au avut succes. Cu totii cunoastem "bursa locurilor de munca", acele liste pe care sint cuprinse locurile de munca vacante din intreg judetul. Solicitantilor de ajutor de somaj li se ofera locuri de pe aceasta lista. Daca respectivul somer refuza oferta, i se opreste automat plata ajutorului. Bineinteles, foarte rar se iau in calcul aptitudinile somerului respectiv, pur si simplu i se ofera un loc de munca ales la intimplare de vreun functionar. Cei mai multi dintre someri renunta si la amaritul de ajutor de somaj, decit sa lucreze undeva unde nu pot. Un drept fundamental al cetateanului roman este si acela de a i se asigura o protectie sociala minima si de a avea libertatea de alege unde sa munceasca. Oricum prin aceasta "strategie" rata a scazut cu cel putin 5 procente.
Pe de alta parte, oriunde in lume definitia cuvintului somer este ca e vorba de o persoana care cauta un loc de munca si in perioada in care nu gaseste acel loc de munca este intretinut de catre stat. Insa atunci cind statul ofera cuiva un loc de munca si respectivul il refuza inseamna ca nu cauta intr-adevar un loc de munca si nu merita platit de la stat sau pur si simplu inseamna ca locurile de munca pe care le cauta el nu exista.
Absolventii nu mai sint someri
De obicei, odata cu incheierea unui ciclu scolar, rindurile somerilor se ingrosau cu cea mai mare parte a absolventilor. Pentru un proaspat absolvent obtinerea unui loc de munca este cel mai adesea imposibila. Cunostintele acumulate pe parcursul liceului sint teoretice si nu ajuta cu nimic, iar patronii nu se leaga la cap cu personal pe care trebuie sa-l instruiasca in firma cheltuindu-si resursele. Mai bine de jumatate din absolventi isi depuneau pina acum dosarul la AJOFM imediat ce terminau scoala. Anul acesta nu s-a intimplat asa, pentru ca atunci cind s-au dus cu actele la AJOFM s-au trezit impinsi spre un curs de recalificare. Initiativa laudabila, doar ca nu s-au facut decit cursuri de confectioneri. Pina nu demult absolventilor li se ofereau cursuri de calculatoare, mult mai atractive, si de ce nu, mult mai profitabile. Acum pentru cursurile de calculatoare se cer bani, ceea ce bineinteles este o aberatie, caci un proaspat absolvent nu-si poate permite sa plateasca. Majoritatea absolventilor s-au lasat bineinteles pagubasi. Iarasi, rata somajului a suferit o scadere.
O alta realitate trista a comunitatii botosanene este monoindustrializarea. Desi sint oferite saptaminal sute de locuri de munca, cea mai mare parte sint in confectii. Si asta se intimpla de ani de zile. Meseria de confectioner este una grea, solicitanta si foarte terna, aceleasi operatiuni trebuie repetate de sute de ori in fiecare zi. Uzura fizica se produce foarte rapid, iar in citiva ani confectionerii nu mai dau randament. Pe linga asta, este si o munca foarte prost platita, salariile fiind in general aproape de minimul pe economie, o medie de aproximativ 2 milioane de lei lunar. Nu este visul nici unui absolvent si in general nimeni nu viseaza sa iasa la pensie de la masina de calcat pantaloni. Exista chiar o fobie in rindul adolescentilor botosaneni cu privire la munca de confectioner.
Greutati la angajare mai ales in rindul somerilor
Reversul medaliei este ca desi zeci de mii de oameni stau degeaba, in judetul Botosani este greu sa angajezi personal pentru orice fel de munca. Toate dar absolut toate firmele din judet au mari probleme de personal. Asa ca masurile impuse de AJOFM nu sint chiar total aiurea. Si nici nu vor veni oamenii la munca din cauza de bani, de fapt. Atita timp cit diferenta intre somaj plus un ciubuc la negru si munca cinstita va fi minuscula oamenii nu vor dori sa lucreze. Si foarte multi prefera slujbe mai prost platite dar considerate sigure. De exemplu mai sint banci care cer giranti la un credit doar bugetari. Socoteala foarte proasta in vremurile astea de restructurari cind de fapt o slujba la stat este, adevarat, mai comoda dar mai nesigura decit una la un patron. Si pentru someri nu este evident o solutie, stiindu-se ca atunci cind vine vorba de restructurari primii plecati sint ultimii veniti. Asa ca de fapt problema somajului reala sau ascunsa frumos prin grafice cu curbe descendente, se va rezolva doar prin masuri economice. Pentru ca o gramada de lume ar vrea sa-si plateasca angajatii imparateste. Dar datorita taxelor de tot felul care sint sufocante acest lucru pur si simplu nu e posibil. Si datorita numarului foarte mare de oameni care vin sa se angajeze spunind ca stiu sa faca orice numai sa prinda un post de taiat frunza la ciini, cei care intr-adevar vor sa munceasca sint din ce in ce mai greu de deosebit.
Ajutorul minim garantat va agrava situatia
Este inexplicabil cum tineri, fara experienta si fara prea multe optiuni, pot refuza o slujba buna. Acelasi fenomen l-au constatat majoritatea angajatorilor din Botosani. Fara indoiala, de aceasta data este vorba despre mentalitate. O mentalitate care ii face pe unii oameni sa prefera sa sufere, sa traiasca in lipsuri, decit sa-si deplaseze organismul sau sa-si trezeasca neuronii muncind. Este un adevar trist ca oamenii nu vor sa munceasca, la fel de trist ca acela ca mentalitatile nu se schimba prea usor. Cei despre care vorbim acum sint somerii vocationali, care vor cu tot dinadinsul sa nu munceasca. Lor statul si ceilalti membri ai comunitatii nu le datoreaza recunostinta si cu atit mai putin nu le datoreaza sprijin. Ar fi usor daca ei insisi ar recunoaste acest lucru si daca ar accepta reintegrarea profesionala, o masura buna in acest caz, insa nu este asa.
Peste putin timp va incepe aplicarea legii venitului minim garantat si majoritatea celor de mai sus stiu acest lucru. Abia dupa ce statul va incepe sa plateasca acest ajutor, vom avea adevarata dimensiune a somajului in Botosani. Cel mai probabil, miile de oameni care lipsesc acum la apelul AJOFM se vor regasi pe statele de plata ale ajutorului respectiv. Asta nu inseamna, in nici un caz, ca noi sau ei vom scapa de saracie, sau de povara mentalitatii eronate. Pur si simplu, patura saracilor, desi dura expresia este veritabila, va sufoca restul comunitatii. Confectionerii care acum isi rup spatele muncind pe bani putini, se vor inscrie in masa la ajutor. La fel, altii din alte domenii care vor lua aceeasi cale. Consecintele sociale ale fenomenului pot fi catastrofale. Ajutorul nu va ajunge pentru plata obligatiilor curente, a caldurii, a apei si canalului si a celorlalte corvoade obisnuite si curind serviciile respective vor falimenata prin acumularea de creante uriase. In mod normal, singurul lucru pentru care sint suficienti banii din ajutor este rachiul. La un pret de 2.500 de lei suta de vodca, pret rezultat firesc din eludarea statului, alcoolul poate inlocui majoritatea celorlalte trebuinte.
Praf in ochi?
Revenind la punctul de plecare al analizei noastre ajungem la concluzia ca reducerea drastica a ratei somajului seamana a praf in ochi. Mai mult decit atit, in loc sa incurajeze somerii, ii atita si mai tare in credintele lor personale, montindu-i impotriva sistemului. In plus, din cauza nefericitei cifre, Botosaniului nu i-a fost acordat din nou statutul de zona defavorizata. Cunoastem din surse foarte sigure, ca exista clar o dispozitie din parte guvernului pentru ca Botosaniul sa devina zona defavorizata. Insa nivelul ratei somajului le-a inchis gura si celor mai puternici sustinatori ai proiectului, pentru ca in conditiile respective acordarea statutului ar fi insemnat incalcarea flagranta a legii. Ar fi fost o consolare daca numarul somerilor ar fi scazut in realitate, dar nu este asa. Si probabil corect ar fi sa nu ne laudam cu realizarea respectiva. (Catalin ALISTARI)