Ungureniul – comuna cu cinci frati francezi

In trecut toate aceste necazuri erau puse pe seama naturii, pe care omul, cu o inalta constiinta patriotica, trebuia s-o stapineasca, sa puna piciorul pe grumazul ei. Astazi lucrurile s-au schimbat radical, in sensul ca nenorocirile vin direct de la Dumnezeu si Lui nici guvernul nu i se poate impotrivi cu ordonante, dara-mi-te omul cu mina goala.
Tossiat, Revonnas, Montagnat, Saint-Martin du Mont si Druillat
Tor incercind in zadar sa se infrateasca cu natura, conform baladelor stramosesti, Ungureniul parea sortit pe vecie sa ramina trist si singuratic. Si cind nimeni nu se mai astepta, iata ca zilele trecute a venit barza si i-a adus nu unul, ci cinci fratiori deodata. Nu mai putin de cinci localitati din Franta au semnat saptamina trecuta declaratia de infratire cu Ungurenii. De acum gata, nu mai e singur acasa copilul, are cu cine sa se joace de-a schimburile culturale, de-a vizitele reciproce, de-a ajutoarele din strainatate si multe alte vesele giumbuslucuri.
Tossiat, Revonnas, Montagnat, Saint-Martin du Mont si Druillat sint cele cinci puncte de pe harta Frantei, cei cinci fulgi pe care Cocosul Galic si i-a trimis ca simbol al fratiei dintre popoare, sa danseze hora unirii "pi ulita satului" Ungureni. Fiindca tot are sora noastra de ginta latina forma de piulita. Trei zile nunta a tinut si s-a mincat si s-a baut moderat, s-a dansat si s-au tras cu artificii ca la orice revolutie cu voie de la Politie. "Actiunea aceasta de infratire a inceput prin anul 1990", ne explica viceprimarul Traian Juravle cum devine chestia fara nici o graba sa treaca la "plebicist". "Atunci au venit primii francezi la noi cu ajutoare: imbracaminte, alimente, material didactic pentru scoala. Pe urma ne-am gindit ca nu putem sa-i hranim pe ai nostri la infinit si am trecut un alt tip de intrajutorare in interesul comunitatii. Asa am infiintat asociatia de prietenie "Revermont", inregistrata juridic atit la noi, in Romania, cit si la ei". S-a trecut apoi la "faza a doua" a relatiilor romano-franceze, relatiile acestea, ca si luna, avind mai multe faze de aparitie. In faza a doua, cum am spus, citindu-l pe vicele Juravle, reprezentantii celor doua parti s-au pus serios cu burta pe treaba, intocmind programe de investitii, organizind pregatirea si formarea specialistilor – altii, nu cei 15 mii care erau preocupati cu guvernarea la acea ora – si schimburi de vizite ca sa vada omul nostru de pe malul Jijiei cum e cu democratia pe malul Senei si ca diferenta asta nu sta doar in faptul ca francezii au cu sapte feluri de brinza mai mult ca noi. "Au fost delegatii de ingineri, profesori, tehnicieni de la Ungureni care au stat cite doua saptamini in Franta pentru a se specializa", completeaza mindru viceprimarul fara sa ne precizeze daca au tras ceva foloase de pe urma asta sau de acum urmeaza si nici daca viceversa, adica vizitele de raspuns s-au lasat cu ceva invataminte pentru francezi, ca doar n-au batut drumul pina aici ca sa verifice componenta sarmalutei cu curechi.
"Merg sa priponesc vaca pe Revermont"
De la intovarasire n-au mai intilnit ungurenii atita preocupare obsteasca, atita puhoi de lume ca la infratirea asta. Au organizat si un meci de fotbal, sa vada reprezentantii campioanei mondiale ca si noi ne pricepem la dat cu piciorul cind avem ocazia. Si ocazia a fost de a inaugura stadionul local, denumit, nu se putea altfel, "Revermont". N-o fi stiind tata Gherghina ce insemna, dar macar de acum inainte are si ea un reper si-i poate spune lui nea Ilie "Merg sa priponesc vaca pe Revermont". A jucat Rapidul din localitate cu cei de la Unirea Saveni si au batut oaspetii ca asa-i politicos. Scorul nu vi-l mai spunem ca-i ceva de rusine. Si cum o astfel de manifestare nu se putea fara putin festivism, s-au impartit si la ei diplome, medalii, farfurii, brelocuri, basca nelipsitul pahar de ambrozie cu specific local. Dintre laureatii acestei campanii de infratiri succesive s-a desprins doamna Jacqueline Barbery si a inhatat diploma de onoare eliberata de primaria Ungureni. Distinsa doamna a fost primul cetatean francez care a calcat in praful comunei Ungureni dupa 1990 si de la ea se trag toate demersurile acestor infratiri, ca sa le zic asa. Si poate ca distractia ar mai fi tinut si astazi daca butoiul de vin din biroul primarului Cristian Dutca nu "se fini", vorba francezilor graseiata in argoul local.
Ce i-o fi facut pe urmasii lui d’Artagnan sa-si gaseasca frati tocmai pe aceste meleaguri? Ce are aceasta comuna de-i atrage ca luna pe noctambuli?
O multime de boieri cer inapoi pamint la Ungureni
Sa frunzarim un pic datele statistice ale asezarii. Comuna Ungureni este cea mai intinsa comuna din judetul Botosani. Are peste 13.000 de hectare suprafata, vreo 8 000 de locuitori si nu mai putin de 12 sate in componenta: Ungureni, Plopenii Mari si Mici, Mindresti, Calugarenii Mari si Mici, Mihai Viteazu, Epureni, Vicoleni, Durnesti Borzesti si Sapoveni. Sa le mai numaram o data. 12, sint toate. Desi unele dintre ele sint pe cale de disparitie. Cum da o ploaie, cum o ia pamintul la vale, cu tot cu recolta, cu tot cu case si acareturi. Ba se mai si rupe drumul judetean in doua de ramin vreo trei sate fara nici un fel de acces. Borzesti, Plopenii Mici si Mindresti sint cele mai afectate. Zeci de familii deja s-au mutat din casele lor de pe urma alunecarilor. I-a despagubit Guvernul, si-au facut alte case pe locuri mai sigure. Altii nu vor sa si le instraineze cu nici un chip, cum face, de exemplu Constantin Golbac, caruia de curind i s-a mai dus un perete de la casa. Dar el rezista si e curios sa afle pina la urma care-i numarul minim ce poate sustine acoperisul. Ca, daca tot o sa-si faca o casa noua, barem s-o faca economic.
Ungureniul insa e pe duca si dintr-un alt punct de vedere. De cind a aparut legea lui Vasile Lupu au aflat si taranii locului citi boieri a avut comuna pe vremuri ca in baladele stramosesti n-au incaput chiar toti. Asa au auzit si de Boierul Hirtopeanu, care si-a revendicat 50 de hectare si de boierul Arnautu, care si-a delegat trei fii sa-l mosteneasca fiecare cu cite 50 de hectare si de boierul Ionescu Sisesti, cu doi fii mostenitori ai aceleasi suprafete. Unul din ei, Esmeralda Despina Simionescu, mai cere in plus si conacul tatalui punindu-i in dificultate pe cei din conducerea Primariei, fiindca el gazduieste in momentul de fata dispensarul comunal. In urma cu doi ani, ambasada americana a investit in acest dispensar ca la vreun miliard si jumatate de lei. Zilele trecute, insusi amasadorul James Rosapepe a venit la inaugurarea lui. Vestea revendicarii cladirii in care a investit atita banet nu l-a luat insa prin surprindere pe diplomat, care are incredere in legile romanesti care prevad posibilitatea despagubirii mostenitorului, bineinteles daca acesta o cere.
Prezenta americanului pe aceste meleaguri nu i-a surprins prea mult pe localnici aflati inca sub efectul anesteziei din ajun, cind fusese hramul Sfintei Marii. "Pacat ca nu mai traieste mos Haralam Teiu, zice viceprimarul Juravle. Toata viata lui a stat asteptindu-i pe americani. Nici sa-i masuram pamintul nu ne-a lasat pina nu vin ei. S-a stins anul trecut si n-a mai apucat sa-i vada in batatura lui".
In total, la primaria din Ungureni sint inregistrate nu mai putin 763 de cereri pentru restituire a paminturilor la legea Lupu si numarul lor e in crestere ca apele Dunarii la Drencova. In ritmul acesta, in curind primariei nu i-ar ajunge de restituit nici pamintul intregului judet.
Cei trei preoti ai comunei
In timpul liber, adica atunci cind nu sint ocupati cu sindrofiile de infratire, cu inundatiile si alunecarile de teren, taranii din Ungureni se ocupa cu agricultura. Cultiva griu, porumb, floarea soarelui, cresc animale. Organizarea muncii e judicios pusa la punct aici. Unii seamana, prasesc in timp ce altii abia asteapta momentul recoltatului. Cei din urma sint si cei mai harnici. Lucreaza si noaptea sau mai ales atunci. In citeva ore isi lasa lanul curat ca stadionul Revermont. Poti sa semeni din nou. Dar parca numai la recoltat se pricep ei. Si animalele li-s dragi. Atit de dragi incit numai in ultimul timp au disparut din comuna vreo sase cai, oi, ca de gaini si alte oratanii nici n-are rost sa mai inegrim hirtia. Pe un hot dintre astia, mai putin experimentat, tocmai pusese gabja politia din comuna. Nu era localnic. Pentru citeva gaini venise tocmai de la Volovat, din judetul Suceava. "Din Volovat sint si eu", isi aduse brusc aminte si viceprimarul Juravle. "O fi venit in vizita si n-a vrut sa plece cu mina goala l-au ironizat colegii din primarie".
"Sa nu faci ca Virginel Onofrei, isi da cu parerea tractoristul Mihai Codrat in fata unui pahar de rom la bodega din sat. Ce-a facut Onofrei? L-a prins pe unul Robota la furat de pe tarlaua lui si i-a taiat picioarele cu coasa. Acum are dosar penal, da’ mai vine unul sa fure de la el?"
O saptamina intreaga la Ungureni s-a derulat cam asa: duminica s-au primit musafirii din Franta, luni au facut turul comunei si s-a mai continuat ce-a mai ramas in butoi, marti a fost hramul Sfintei Marii si s-a mers la biserica, miercuri au plecat musafirii, joi s-a lucrat in agricultura, iar vineri, vineri e zi mare la Ungureni. Vineri deschide cartea preotul Ilie Drochiou si se inghesuie lumea la el ca la miting. Cu ceaslovul in fata, parintele Drochioiu descinta de orice; de divort, de impacaciune, de deochi, piaza rea, de darul betiei si alte cele. "Numai muierile se duc la el, se agita vesnic revoltatul Mihai Condrat. Am oprit intr-o zi tractorul in fata bisericii si am inceput sa strig la ele: nu vi-i rusine! Barbatii vostri-s la munca, sa va aduca voua bani si voi ce faceti cu ei? Ii dati la popa ca sa va ghiceasca el cit sint ei de rai. Ce, daca-i spui la popa ca barbata-tu e rau il face popa bun cu ceaslovul?" Nici nu ia mult popa pentru prestatiile lui. Unii zic ca 50 de mii, altii ca ia si 300. Ai carte, ai parte, ar zice preotul Drochioiu si daca sumele sint reale n-avem motive sa ne indoim. Carte are insa si preotul din Epureni, Gavril Pascovici si nici el nu prinde barzauni cu ea cita vreme sint destui care-i solicita s-o deschida din alte motive. Preotul Pascovici a fost procuror inainte de a imbraca sutana duhovniceasca. Si din acest motiv are un avantaj in plus in fata enoriasilor. Cu Biblia intr-o mina si Codul penal in cealalta ii poate aduce mai usor pe calea cea dreapta. Le poate arata cum se traieste normal, in fratie si intelegere. Ceea ce de altfel le-au explicat si francezii, dar taranii n-au prea inteles fiindca nu cunosc limba. Mai bine dau un ban, dar stiu exact cum sta treaba. (Florentin FLORESCU)