Eurotrip
Mineralia Iasi
Moo
mesterescu

Achitarea taxelor judiciare de timbru - o problema a tuturor

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    Taxele judiciare de timbru sint reglementate prin Legea nr. 146/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 173 din 29 iulie 1997. Prin acest act normativ, s-a dat o noua reglementare regimului taxei judiciare de timbru. Legea a intrat in vigoare dupa 90 de zile de la publicare, pe 30 octombrie 1997.
    Potrivit Legii 146, sint supuse taxelor judiciare de timbru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti si de competenta Parchetului de pe linga Curtea Superioara de Justitie, precum si actele notariale. Actul normativ prevede, in articole diferite, modul de taxare a actiunilor si cererilor care pot fi evaluate in bani, a celor care nu sint evaluabile in bani si a altor categorii de cereri (acordarea pers. juridice, in domeniul drepturilor de inventator, cele referitoare la raporturile de familie).
    In art. 15 al legii sint enumerate, spre exemplu, actiunile si cererile care sint scutite de taxa de timbru (de exemplu cele privind contractul individual de munca, stabilirea si plata ajutorului de somaj etc.). Potrivit informatiilor furnizate de judecatorul Erzsebet Turcu, magistrat al Sectiei Civile a Tribunalului Braila, Legea 146/1997 a fost modificata prin Ordonanta Guvernamentala nr. 11/1998 - aprobata prin Legea 112/1998 - (Monitorul Oficial nr. 212/9 iunie 1998). Conform art. 19 al respectivei reglementari, "taxele judiciare de timbru se platesc in numerar sau prin virament la buget, la unitatile Trezoreriei Statului si ale Casei de Economii si Consemnatiuni (Administratia Financiara si CEC). Noua prevedere "o inlocuieste pe cea potrivit careia taxele puteau fi platite si prin aplicarea sau anularea de timbre fiscale mobile, pentru taxele de pina la 30.000 de lei".
    Intrucit toata lumea era obisnuita cu timbrele fiscale, intrarea in vigoare a noii legi si disparitia timbrelor a produs haos atit in rindul cetatenilor, cit si in rindul institutiilor implicate in actul de justitie si in colectarea taxelor de timbru la Buget.
    "Oamenii s-au dus la Fisc si au stat ore intregi la coada", ne-a declarat un cunoscut avocat brailean referindu-se la problemele aparute odata cu disparitia timbrelor fiscale. "Pentru o taxa de 10.000 de lei, stai la cozi interminabile. A fost vorba de puneri in executare silita, legalizari de acte, emiterea unor titluri executorii. De la Fisc, te trimite la CEC. La CEC ti se spune: «nu primim noi taxe de timbru domnule, primeste ghiseul de la Fisc». Alta coada, alte doua ore pierdute. Iar timpul inseamna bani, nu? Cit despre timbrul judiciar, ce sa va spun? Pentru a timbra de 30.000 lei, am gasit doar timbre de 1.500. Asa ca am lipit vreo 20 de timbre pe actul respectiv. Altadata iti trebuie un timbru judiciar de 1.500 de lei, dar nu gasesti decit de 5.000. Il cumperi pe ala, ca nu ai ce face. Bietul om e obligat sa plateasca mai mult decit trebuie si e plimbat pe drumuri..."
    Cererile pentru restituirea imobilelor preluate de stat in perioada comunista sint scutite de taxa
    Timbrul judiciar este reglementat prin OG nr. 32/1995 si se aplica actiunilor si cererilor, actelor si serviciilor care sint de competenta tuturor instantelor judecatoresti. Timbrul judiciar e aplicat in toate cazurile pentru care se percep taxe judiciare de timbru. Valoarea timbrului judiciar difera in functie de tipul actului. Astfel, daca este vorba de o actiune de fond (prima instanta), timbrul judiciar este de 3.000 lei. Pentru apel sau recurs se aplica timbru de 1.500 lei.
    In cazul in care valoarea pretentiilor evaluabile in bani depaseste 1.000.000 lei (dar nu mai mult de 10.000.000 lei), timbrul judiciar este de 15.000 lei. Intre 10.000.000 - 100.000.000 lei este de 30.000 lei, iar peste 100.000.000 lei - timbru judiciar de 50.000 lei. Taxele de timbru pentru asemenea valori sint de ordinul milioanelor.
    Potrivit prevederilor legale, taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar sint platite in cuantumul legal in momentul inregistrarii actiunii sau cererii. Instanta are datoria sa verifice cuantumul si, in cazul in care se constata inadvertente, poate acorda un singur termen pentru achitarea taxei legale. Potrivit art. 20 al. 3 din Legea 146/97 si O. G. amintite, neindeplinirea obligatiilor de plata se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii. Legea nr. 146 nu face distictie intre "penal" si "civil". Exista insa posibilitatea acordarii unor scutiri (art. 21) de catre Ministerul Finantelor pe baza unei cereri formulate de cei interesati.
    Lucru foarte important, "cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sint scutite de taxa de timbru". Totodata, pretentiile civile formulate in cadrul proceselor penale nu se timbreaza, chiar daca sint formulate in cereri separate.
    Taxa de timbru se include in cheltuielile de judecata. In procesul penal, toate cheltuielile suportate de stat cad in sarcina celui condamnat.
    Singura sansa - un birou al Postei in incinta Palatului de Justitie
    Problemele iscate de disparitia timbrelor fiscale si acest "du-te - vino" care-i pune pe drumuri pe braileni, a produs confuzie chiar si in institutiile implicate in colectarea taxei. Astfel, potrivit legii, aceasta poate fi platita atit la Fisc, cit si la CEC. Judecatorii ii trimit pe oameni la ghiseele CEC, dar acestea ii "expediaza" la Administratia Financiara.
    In acest sens, Ileana Baicu, directorul CEC Braila, ne-a declarat: "Noi primim numai timbre fiscale mobile. Taxa de timbru se plateste numai la Fisc, pentru ca noi nu avem o conventie in acest sens cu Directia Finantelor Publice".
    Pe de alta parte, Costica Sirbu, director general al DGFP Braila, este de parere ca persoanele care solicita plata taxei de timbru "pot si trebuie sa se adreseze la orice agentie CEC, ca si la Trezoreria Municipiului". Sarbu a adaugat: "Scopul este acela de a veni in intimpinarea cererii oamenilor, de a le inlesni plata taxei de timbru. Conventia este incheiata, incit CEC-ul primeste un comision pentru astfel de incasari. Negasindu-se pe piata timbre fiscale, oamenii se adreseaza la orice agentie CEC sau la Trezorerie. Ideal este sa se gaseasca pe piata timbru fiscal. Este foarte usor sa-l iei si sa-l lipesti decit sa te duci undeva sa platesti o taxa in numerar, pentru care sa ti se taie chitanta."
    Solutia salvatoare ar putea veni din partea Inspectorului Judetean de Posta Braila. Valentina Marin, inspector-sef al Inspectoratului: "In conditiile in care va fi deschis in incinta instantei judecatoresti un ghiseu postal, acesta va putea asigura urmatoarele servicii: prezentarea si distribuirea actelor de procedura, vinzarea timbrelor judiciare si fiscale si chiar incasarea taxelor judiciare de timbru. Acest lucru este posibil, astfel de ghisee exterioare exista in alte judete. Urmeaza ca Posta Romana si Ministerul Justitiei sa incheie o conventie in baza careia prima sa-si largeasca obiectul de activitate."
    Potrivit sursei citate, singura problema este legata de spatiul necesar functionarii unui astfel de birou al Postei - care i-ar scuti pe justitiabili de probleme, intrucit ar gasi tot ce le trebuie chiar in Palatul de Justitie. Nu plimbari "de la Ana la Caiafa", nu pierderi de timp si nervi irositi pe degeaba. Potrivit unor surse demne de incredere, ghiseul postal ar putea fi deschis chiar de la 1 ianuarie 1999 - bineinteles daca Tribunalul va rezolva cu succes problema spatiului ce va fi destinat Postei. (Marian GHEORGHE)
    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Testul minimei onestităţi

    Cătălin ONOFREI

    Testul minimei onestităţi

    Se apropie momentul desfiinţării clasei politice româneşti?

    Filmuletul zilei

    opinii

    O seară culturală la TV

    Bogdan CREȚU

    O seară culturală la TV

    Politica e peste noi. Iar România pare să fie, cel puţin pentru televiziuni, doar politică…

    Târgşoare

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Târgşoare

    Sub zodia diminutivelor, face furori în zilele noastre un nume de localitate dezmierdător: Târgşorul. Ne-am ocupat, cândva, de o deformare, din graba vorbirii, a „oiconimului” respectiv, destul de greu de recunoscut în imprecaţia „târşorul te mănâncă!”, prezentă în câteva schiţe „cazone” ale lui Anton Bacalbaşa. Este ameninţarea „supiriorului” Moş Teacă la adresa unor „răcani” surprinşi în diferite ipostaze nereglementare, hărăziţi, am considerat, închisorii de la Târgşor, din zona Ploieştilor, una, după cum aflăm şi de pe internet, destinată, după 1882, infractorilor militari, rezervată femeilor din 1954.

    Câmpul, după bătălie

    Mihai DORIN

    Câmpul, după bătălie

    Privită din posteritatea imediată (doar nu am pretenţia unei evaluări, prematură în acest moment), moştenirea Băsescu arată ca un câmp de bătălie populat de cohorte cu răniţi, schilozi ori definitiv seceraţi. 

    Propunerea redactorului sef

    Miliarde de biţi pun în pericol siguranţa naţională

    Toni HRITAC

    Miliarde de biţi pun în pericol siguranţa naţională

    Nimic nu este mai important decât a fi gardianul patriei tale. În unele cazuri, nici măcar drepturile civile ale unui simplu cetăţean.

    Caricatura zilei

    Condamnare cu suspendare

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Vă simţiţi în siguranţă în parcurile ieşene după căderea întunericului?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.