"Asasini" platiti pentru IMB

Practic, interesele acestei societati si a salariatilor au fost calcate in picioare intr-o maniera revoltatoare, sfidindu-se legea cu o aronganta de neimaginat, din momentul in care IMB a beneficiat de "grija" directa a ministrului Agriculturii, taranistul Ioan Muresan si a directorilor pusi de acesta Gheorghe Balan si Truta Enea, ambii inalti functionari in MAA. Nu trebuie uitat nici actualul director general interimar, Gratiela Momescu, care a slujit cu maxima constiinciozitate interesele dictate de Bucuresti. Ei bine, de parca tunurile de miliarde care s-au tras in ultimii doi ani nu erau suficiente, acum, pe ultima suta de metri inaintea alegerilor, taranistii se pregatesc sa dea o ultima lovitura: privatizarea IMB.
In urma cu doua zile, intr-un anunt de mica publicitate "aruncat" la diverse intr-un cotidian local, Consiliul de administratie al SC IMB SA a convocat pentru data de 14 noiembrie a.c. Adunarea Generala a Actionarilor, in sedinta extraordinara cu urmatoarea ordine de zi: constatarea dizolvarii de drept a societatii si aprobarea proiectului hotaririi de dizolvare si lichidare a societatii. Anuntul a picat ca o lovitura de trasnet pe capul salariatilor IMB care, dupa ce ca nu si-au luat salariile de cinci luni, se vad acum in situatia de a ajunge definitiv pe drumuri si fara nici un ban in buzunar. Si asta deoarece Camera de Munca nu mai primeste dosare pentru ajutor de somaj, IMB avind datorii uriase la CAS. Acesta este motivul pentru care patru foste salariate disponibilizate in octombrie si carora nu li s-au achitat drepturile salariale au intrat in greva foamei. Este vorba despre Elena Mototolea, Aura Chircu, Vasilica Tataru si Mariana Dinu. De altfel, ieri am primit zeci de telefoane la redactie din partea salariatilor IMB, disperati ca si in ceasul al 12-lea institutiile statului inchid ochii la neregulile ce se petrec fara jena la aceasta societate.
Reen – cheia succesului
Salariatii sint revoltati ca s-a ajuns in aceasta situatie, desi in primavara acestui an IMB a incheiat un contract de asociere in participatiune cu firma "Reen Import Export" SRL din Bucuresti, al carei administrator este nimeni altul decit Robert Enciu, un apropiat al ministrului Ioan Muresan. Teoretic, spun oamenii, asocierea cu firma "Reen" ar fi trebuit sa "lumineze" putin situatia financiara a unitatii, nicidecum sa se ajunga in pragul dizolvarii.
De asemenea, salariatii sint suparati ca sindicatul nu a fost consultat cu privire la aceasta asociere si ca nimeni nu stie ce prevede contractul. De altfel, contractul a fost extrem de bine tinut sub cheie fiindca nici SIF Moldova, care detine 28% din actiuni la IMB, nici Directia Agricola nu cunosc ce prevede asocierea.
Prin investigatii proprii, "Monitorul" a reusit sa intre in posesia mult-rivnitului contract pe care incercam sa-l prezentam cit mai pe larg. In primul rind, contractul de asociere in participatiune s-a incheiat pe data de 17 aprilie a.c. El este semnat de Gratiela Momescu in calitate de director general si avizat de presedintele Consiliului de Administratie Enea Truta. Inainte de a intra in esenta contractului mai trebuie mentionat ca, potrivit procesului-verbal de control incheiat pe data de 14 aprilie a.c de controlorii financiari ai Curtii de Conturi Braila, la data de 31 martie firma "Reen" datora IMB 15,378 miliarde lei din contractele de vinzare-cumparare produse agricole derulate in vara si toamna anului 1999. "Prevederile din contractele bilaterale incheiate au fost incalcate prin faptul ca SC IMB nu a calculat si nu a solicitat penalitati pentru nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la termenele de plata a pretului marfurilor livrate catre SC Reen Import Export SRL Bucuresti, desi aceste termene au fost depasite iar societatea inregistreaza plati restante la 31.12.1999 de peste 405 miliarde lei, salariile personalului nemaifiind platite din luna decembrie 1999. De asemenea, SC IMB nu a actionat in instanta SC Reen Import Export in vederea obligarii acesteia la plata pretului marfurilor livrate, desi asa cum am aratat mai sus la data de 31.12.1999 aceasta mai avea de plata 23,504 miliarde lei iar la data de 31.03.2000, 15,378 miliarde lei, asa cum rezulta din fisa analitica a clientului respectiv, termenul de plata fiind de mult depasit" – se consemneaza in raportul Curtii de Conturi. Asadar, in loc de penalitati si actionare in judecata, la numai trei zile de la incheierea procesului-verbal de control al Curtii de Conturi, Momescu si Truta semneaza contractul de asociere in participatiune cu "Reen".
Ce-i al meu e al meu, ce-i al tau e tot al meu
Potrivit art. 1, obiectul contractului consta in "constituirea unei asocieri fara personalitate juridica, avind ca obiective: realizarea si valorificarea productiei de griu, orz si rapita a anului agricol 1999-2000, culturi pentru finalizarea carora Asociatul 1 (IMB – n.n) nu mai dispune de surse de finantare; infiintarea, intretinerea si valorificarea culturilor din campania de primavara a anului 2000, pentru care asociatul 1 nu dispune de surse proprii; efectuarea lucrarilor agricole necesare anului agricol 2000-2001, conform unui program de productie ce se va stabili ulterior de comun acord".
La art. 3 se stipuleaza ca "prezentul contract se incheie pe o perioada de 2 ani agricoli cu posibilitate de prelungire cu acordul partilor".
La cap. IV din contract sint prevazute contributiile fiecarei parti la realizarea activitatilor economice comune convenite. Astfel, aportul asociatului 1 consta in punerea la dispozitie a suprafetei de 55.052 ha teren agricol, din care 23.447 ha insamintat in toamna anului 1999, dupa cum urmeaza: griu – 14.761ha, orz – 1868 ha, rapita – 6818 ha si de asemenea, 10.000 ha arate (ogoare). Aportul asociatului 2 ("Reen" – n.n) consta in "aprovizionarea cu materiale si executarea lucrarilor agricole specifice si necesare culturilor pentru obtinerea recoltei, conform anexei 2, dupa cum urmeaza: ingrasaminte chimice, pesticide, erbicide si insectofungicide, lucrari agricole mecanice si manuale, necesare aplicarii acestor substante, lucrari de recoltare a productiei cu combine performante, servicii de paza a culturilor, alte lucrari sau materiale necesare, aport in numerar pentru realizarea obiectului asocierii".
Cu alte cuvinte, totul este foarte vag cind este vorba de aportul firmei "Reen", dar foarte precis cind este vorba de IMB care, din start, a intrat in asociere cu o productie neterminata (teren arat si insamintat – n.n) estimata de surse autorizate la circa 30 miliarde. Foarte interesant este si art. 11 care stipuleaza clar: "valorificarea productiei se va realiza de catre asociatul 2". Adica IMB a insamintat in toamna anului 1999, 23.447 ha, dar productia obtinuta este vinduta de "Reen". Buna afacere!
La capitolul "obligatii", SC IMB nu este deloc iertata: 1. sa puna la dispozitia asociatului 2 terenul arabil insamintat cu culturile de orz, griu, rapita, precum si suprafetele arate si nelucrate destinate culturilor de primavara; 2. la cererea asociatului 2 sa puna la dispozitie utilaje agricole care sint in deficit; 3. sa contribuie cu mijloacele si dotarile sale de inventar la activitatile de organizare si conducere a asociatiei; 4. sa puna la dispozitia asociatiei un spatiu optim in care sa se poata desfasura activitatea acesteia; 5. sa asigure culturile de pe terenul care face obiectul contractului, in vederea obtinerii de despagubiri in caz de calamitati naturale (inundatii, incendiu, inghet); 6. sa urmareasca prin personal propriu respectarea cu strictete a normelor privind protectia muncii, PSI, prevenirea si combaterea sustragerilor; 7. sa asigure paza si gestionarea obiectivelor aflate pe terenul care face obiectul contractului, dar care nu au legatura cu scopul asocierii.
La fel ca si la celelalte capitole, "Reen" are mai putine obligatii: 1. aportul tehnico-material in conditii de calitate si cantitate pentru desfasurarea intregii tehnologii de intretinere, recoltare, conditionare si livrare a culturilor ce fac obiectul contractului; 2. sa asigure, cu mijloace proprii, paza culturilor pe intregul circuit de la infiintare pina la livrare; 3. sa preia, prin transfer, sau sa angajeze – dupa caz – personalul necesar pentru executarea lucrarilor agricole pe suprafetele in asociere; 4. sa valorifice optim productia la preturi si conditii de livrare avantajoase. Dar poate cel mai interesant este art. 15 care spune: "din profitul brut al asocierii, asociatul 1 va primi 20% dar nu mai putin de 10 miliarde lei". Asadar, conducerea IMB este multumita si cu 10 miliarde lei. Cu acesti bani nici fondul de salarii pe un an de zile pentru cei circa 300 de salariati pe care ii mai are IMB nu se acopera.
Stat in stat
Cam tot ceea ce se intimpla, insa, in ultimii ani la IMB lasa impresia unui adevarat stat in stat, unde "tatic" este Ministerul Agriculturii. Trebuie stiut ca acest ultim contract de asociere in participatiune cu firma "Reen" Bucuresti nici nu a fost trecut spre analiza prin Adunarea Generala a Actionarilor societatii, asa cum au fost celelalte. E drept ca MAA are si o motivatie, agatindu-se de faptul ca in Legea 31/90 republicata a societatilor comerciale se prevede doar ca "administratorul societatii nu poate sa incheie acte juridice prin care sa dobindeasca, sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe sau sa constituie garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale extraordinare a actionarilor", fara a se preciza si termenul de asociere in participatiune. Prin urmare, la IMB contractul s-a semnat doar de catre directorul general Gratiela Momescu si aprobat de presedintele Consiliului de Administratie, Truta Enea – desi contractul se refera la mai mult de jumatate din valoarea activelor, din moment ce terenul este, si in prezent, inclus in capitalul social al societatii. Logic, si aceasta asociere in participatiune ar putea fi privita ca o inchiriere a terenului – de fapt, terenul e folosit de "Reen". Netrecerea prin AGA a incheierii acestui contract nu inseamna ca el nu ar fi fost aprobat – MAA fiind actionar majoritar – dar s-a evitat aducerea la cunostinta SIF a prevederilor contractului, SIF "Moldova" fiind lasat total pe dinafara – chit ca detine 28% din actiuni.
Ca, de fapt, contractul nu este deloc intruchiparea perfectiunii a fost sesizat de comisia de cenzori a IMB inca din vara, fostii cenzori de atunci informind – conform unor surse autorizate – atit conducerea IMB cit si Ministerul Agriculturii ca acest contract cu "Reen" nu este avantajos pentru IMB. Desigur, acesti membri ai comisiei de cenzori au fost imediat inlocuiti, in locul lor fiind numiti cenzori loiali cauzei, din cadrul MAA.
Aceleasi surse ne-au declarat ca aproape de fiecare data Consiliul de Administratie – format tot din oameni din cadrul MAA – se intruneste numai la Bucuresti, desi Legea 31 spune clar ca, de fapt, sedintele CA trebuie sa se tina la sediul societatii. Aceasta secretomanie se manifesta si in relatia IMB – Directia Agricola – reprezentanta in teritoriu a actionarului majoritar – DGAA Braila fiind la rindu-i omisa chiar si de la simpla informare a situatiei IMB.
Aceasta relatie gen "firul rosu" IMB – MAA e demonstrata si de faptul ca in componenta CA nu figureaza nici un reprezentant al SIF "Moldova", toti cei trei membri fiind din cadrul ministerului. De altfel, Ministerul Agriculturii a avut IMB pe mina inca de pe vremea in care FPS era actionarul majoritar al societatii, orice numire in AGA sau CA din partea FPS trebuind avizata de MAA. Astfel s-a ajuns ca, de fapt, Ministerul Agriculturii sa aiba ultimul cuvint de spus in privinta persoanei care urma sa reprezinte FPS in AGA sau CA si de aceea cele mai multe dintre aceste persoane erau, de fapt, din cadrul ministerului.
Lichidarea – de ce abia acum?
Propunerea privind dizolvarea societatii – lichidare administrativa – pune in discutie o serie de alte probleme. Daca e sa privim problema prin prisma Legii 99/1999, declansarea lichidarii e indreptatita – cu toate ca IMB a fost considerata intotdeauna o societate strategica pentru economia nationala. Conform acestei legi, societatile comerciale la care statul detine cel putin 50% + 1 din capitalul social "se dizolva de drept in cazul in care au datorii neonorate in termen de 60 de zile de la scadenta – cu exceptia celor din salarii – si care, insumate, depasesc 50% din activ". Pentru societatile la care datoriile reprezentau cel putin 120% din activ, dispozitiile legii se aplicau pina la 1 ianuarie 2000, iar pentru cele cu datorii care depaseau 85%, se aplicau in perioada 1 ianuarie – 1 august 2000.
In cazul IMB, cu sau fara valoarea terenului inclusa in capitalul social, datoriile – situate la circa 500 miliarde lei – depasesc cu mult nu 50% ci chiar 120% din valoarea activelor. Interesant este ca, desi Legea 99/1999 a intrat in vigoare in august anul trecut, pina acum nimeni nu si-a pus problema dizolvarii de drept. Trebuie precizat ca intrarea IMB in lichidare ar putea fi un motiv serios de scoatere in regim de urgenta a terenului la concesionare fara ca aceasta sa se faca "la pachet" cu vinzarea actiunilor deoarece aceasta ultima operatiune nu va mai fi posibila in actualele conditii. Astfel, totul pare ca o ultima incercare disperata a MAA de a concesiona acest teren din IMB inainte de schimbarea Guvernului ca urmare a alegerilor din aceasta toamna. Este doar o ipoteza si doar faptele o vor demonstra sau infirma. Oricum pentru lichidarea IMB, Ministerul Agriculturii va trebui sa plateasca un "asasin" de societati comerciale – lichidator. Continuare in numarul de miine. (Monica PARASCHIV, Mircea DOAGA)