"Celor care m-au ajutat, le doresc tot binele"

Octogenara Ioana Mazache, locatar in imobilul de pe strada Plevnei, nr. 167, batrina care traia din mila Cerului, nu mai strabate Bulevardul, ca sa adune vreascuri. Dumnezeu si-a facut mila de ea: de citeva zile, are caldura in casa si are si de mincare, gratie unor binevoitori crestini. Dupa aparitia articolului "O batrina de 88 de ani traieste din mila Cerului", in "Monitorul" de simbata, 29 decembrie 2001, mai multi braileni au vizitat-o pe Ioana Mazache, ajutind-o, fiecare, dupa puteri. Acesti oameni, stiuti numai de Dumnezeu, i-au pasit pragul batrinei, exact in momentul in care crestinatatea si lumea intreaga se pregateau sa treaca in 2002. Si-au rupt de la gura si au venit in casa saracacioasa a Ioanei, ca sa-i faca bucurie de Sfintele Sarbatori.
"Acum am caldura… Ma uit la lemne si-mi spun: Doamne, oare ale mele sint? Pina mai ieri, adunam crengi de pe strada, uitindu-ma in stinga si-n dreapta, sa nu ma cunoasca cineva. Nu am cuvinte sa le multumesc celor care si-au facut mila de mine… Le doresc tot binele din lume, lor si copiilor lor, si-i astept sa-mi mai treaca pragul", ne-a spus cu lacrimi in ochi batrina de pe strada Plevnei. Ea a tinut sa ne povesteasca ce i-a facut Dumnezeu de Anul Nou, prin binefacatorii sai.
"Primul a sosit un barbat de la o fabrica de mobila… un functionar. «Am citit in ziar de matale si atit de mult m-a impresionat», a spus el si a descarcat doi saci cu lemne, gata taiate. Apoi a venit un batrin din Pisc, un lipovean, impreuna cu doi baieti si o fata… cred ca este preot. Le-a zis tinerilor: «Ma, eu stau aici, iar voi aduceti lemne la bunica.» Mi-a adus de mincare, o pereche de ghete si alte lucruri in casa", ni s-a confesat octogenara.
Tot de Anul Nou, in casa Ioanei Mazache au venit doi tineri – sot si sotie – care i-au adus si ei cite ceva, apoi, o doamna credincioasa. Batrina nu le cunoaste numele, pentru ca nici unul dintre acesti "emisari ai Binelui" nu au tinut sa se laude cu gestul pe care l-au facut. Ii stie, insa, Cel-de-Sus. "Astazi, a mai venit un barbat la mine: «Sint vecinul celui care v-a adus lemne», a zis, si mi-a dat si el ceva de mincare… Le multumesc tuturor", a mai spus ea.
Acum, in casa Ioanei Mazache a renascut speranta: Dumnezeu a privit spre inima ei si i-a ascultat rugile, chiar de Sfintele Sarbatori. Cit despre cei care au ajutat-o, ce s-ar mai putea spune… "Sa va dea Domnul zile senine", cum glasuieste colindul. (Marian GHEORGHE)