Casa Memoriala Anghel Saligny, transformata in restaurant

Casa Memoriala „Anghel Saligny” este unul din putinele locuinte celebre din Focsani scapate din furia sistematizarii comuniste, datorita interventiei directe a Directiei Patrimoniului Cultural National din Bucuresti. Paradoxal, la 16 ani de la caderea regimului comunist, ?n luna martie a acestui an, specialistii din Ministerul Culturii si Cultelor au aprobat lucrari de „extindere si recompartimentare” a casei in care a copilarit cunoscutul inginer constructor Anghel Saligny, care vor aduce ?nsa o schimbare a planului initial al imobilului. Deja, ?n anii ’80, linga cladire a fost ridicat un garaj, prin ?ncalcarea legislatiei. Dupa 1990 s-a adaugat o terasa. ?n urma avizului acestei Comisii de „specialisti”, care nu au respectat ad literam legislatia, proprietarul va schimba structura initiala a imobilului. Continu?nd ?n acest fel, ?n c?tiva ani imobilul va fi propus – ca at?tea altele – pentru declasare. Cui ii pasa?
?n sedinta din 18 martie 2005, Comisia Regionala a Monumentelor Istorice nr. 2 , care si-a desfasurat lucrarile la Focsani, a dat avizul favorabil proiectului SC Nemada SRL, privind „extinderea si recompartimentarea” Casei Memoriale „Anghel Saligny” din Focsani. Conform Legii nr. 422/2001 si Ordinului nr. 2684/2003, privind protejarea monumentelor istorice, orice interventie asupra unui monument istoric se poate face cu aprobarea Comisiei si fara a modifica planul initial al imobilului. Or, proiectul depus de SC Nemada SRL la Directia pentru Cultura si aprobat de comisia de „experti” veniti la Focsani nu respecta acest plan. Deja, casa era compartimentata in doua, cu proprietari diferiti, fiind chiar si locuita. „Proiectul a fost aprobat si am autorizatie de constructie”, ne-a spus proprietarul jumatatii de imobil care face obiectul acestui articol. Pe buna dreptate, proprietarul cladirii, Marius Neagu, cu autorizatie si aviz de la organele competente pune ?n practica proiectul privind amenajarea cladirii din strada Simion Barnutiu nr. 9 bis. Problema care se naste este legata de modificarea adusa structurii initiale a imobilului. Dupa interventiile din timpul regimului comunist, ?n anii ’90 a aparut o terasa pe locul garajului. Acum garajul a fost dar?mat si pe locul acestuia se va ridica o cladire care va fi atasata imobilului, ceea ce nu corespunde descrierii din Fisa tehnica a imobilului, ?n momentul c?nd a fost ?nregistrat pe Lista de Patrimoniu, ?n 15 noiembrie 1975.
Comisia a scos presa din sala pentru a lua aceasta hotar?re
Surprinzator, aceasta modificare a casei in care a copilarit Anghel Saligny se realizeaza cu aprobarea Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice nr. 2, organul menit prin lege sa protejeze monumentele si sa le pastreze c?t mai aproape de starea originara. Pe data de 18 martie, c?nd lucrarile Comisiei s-au desfasurat la Focsani, membrii acesteia au acceptat pledoaria reprezentantului firmei focsanene care realizeaza proiectul, dar nu au acceptat prezenta presei ?n sala, motiv?nd ca se discuta proiecte care nu sint de interes public. Ei bine, acea comisie venita de la Tulcea, grijulie cu datele confidentiale, a aprobat acest proiect care se situeaza la limita legii. Acum ?ntelegem de ce presa, respectiv „Ziarul de Vrancea”, nu putea avea acces ?n sala, desi fusesem invitati de Directia pentru Cultura. Se discutau lucruri care nu trebuiau sa fie cunoscute de marele public.
Reamintim ca interventiile succesive asupra unui monument duc la scaderea importantei istorice a acestuia si chiar la scoaterea din circuit. Se ajunge astfel la faza ultima: declasarea. Exemplul cladirii care a adapostit lucrarile Comisiei Centrale si Muzeul Unirii de pe strada Comisia Centrala este doar unul dintre acestea.
De la Mahalaua Stamatinesti la „Pizzeria Anghel Saligny”
Locuinta ?n care a copilarit inginerul focsanean se gasea acum 150 de ani pe hotarul celor doua Principate, ?n mahalaua Stamatinesti, pe strada Politiei. Ulterior strada s-a numit Simion Barnutiu. ?n anul 1861, Alfrel Rudolf de Saligny cumpara acest imobil de la Stefan Ignat si George Ignat. Familia Saligny va locui la aceasta adresa p?na ?n 1872. Importanta acestei cladiri este legata de numele celui care fusese botezat ?n 1854 la biserica romano-catolica din Focsani, sub numele de Leon Anghelus de Saligny, fiul lui Alfred Rudolf si al Mariei Zorska, care va deveni unul din cei mai mari ingineri constructori rom?ni, Anghel Saligny. ?n aceeasi cladire, pentru o perioada, a functionat si un pension de fete, unde tatal inginerului era profesor. Din aceste motive, imobilul din strada Simion Barnutiu nr. 9 bis merita sa-si pastreze fizionomia initiala, care corespundea unei epoci si avea o anumita importanta istorica si mai putin arhitectonica. Din acest motiv a fost inclus, ?n 1975, pe prima Lista a Monumentelor Istorice.
?n timpul celor mai aprige perioade ale sistematizarii orasului Focsani, dupa cutremurul din 1977, afl?ndu-se la Bucuresti ca imobilul urma a fi demolat, ?ntr-o adresa a Directiei Patrimoniului Cultural National din Bucuresti catre autoritatile judetului Vrancea se spune: „(…) nu putem sa nu constatam ca numarul imobilelor cu o deosebita valoare istorica care s?nt amenintate cu disparitia ?n municipiul Focsani devine ?ngrijorator de mare. (…) ne face sa credem ca numarul real al imobilelor valoroase amenintate cu disparitia ?n municipiul Focsani este cu mult mai mare dec?t cel pe care-l cunoastem. (…)”. Aceasta era concluzia Directiei Patrimoniului Cultural National acum doua decenii. Situatia nu s-a schimbat. Dimpotriva, lipsa unei politici coerente ?n privinta patrimoniului, plimbarea de la o institutie la alta a acestui departament, haosul de dupa 1989, c?nd s-a construit mai ?nt?i si s-a cerut aprobare dupa, au dus la situatia dezastruoasa din ?ntreg Patrimoniul national. La aceasta se adauga hotar?ri incredibile ale Comisiilor Nationale a Monumentelor Istorice, care duc, prin mici modificari succesive asupra imobilelor, la declasarea acestora. Este posibil ca proprietarul imobilului din strada Simion Barnutiu nr. 9 bis, necunosc?nd statutul cladirilor aflate pe Lista Monumentelor Istorice, sa fie bine intentionat si sa doreasca realizarea unei investitii serioase.
Certificatul de urbanism, o formalitate?
Serviciul Urbanism, care elibereaza certificatul de urbanism, ar trebui sa explice mai bine investitorilor ce ?nseamna o „zona protejata”, atunci c?nd elibereaza asemenea acte si nu ar trebui sa-l puna pe investitor, post factum, ?n fata unor situatii ?n care planul acestuia nu se mai poate derula din varii motive. Se va evita achizitionarea de terenuri si imobile la preturi piperate, ?n zone protejate ale municipiului Focsani, zone unde nu se poate construi oricum si orice. Ar fi bine daca ministrul Culturii, Mona Musca, ar afla aceasta tehnica a declasarii monumentelor. Nu vrem sa batem cuie ?n talpa celor care vor sa investeasca ?n monumentele istorice, ?nsa aceste investitii trebuie facute cu respectul legislatiei si nu prin interpretarea acesteia. Iar raspunderea nu o are doar investitorul, ci si expertii Comisiei, care cunosc legile privind patrimoniul. Cu siguranta, nimeni de prin Ministerul Culturii si Cultelor nu se mai g?ndeste ca, la Focsani, ?n Pensionatul Familiei Saligny se va m?nca, poate, o „Pizza Saligny” sau vreun „lesinat” de hot-dog fara pedigree! (Valentin MUSCA)
Remember Anghel Saligny (1854-1925)
Astazi, 17 iunie, se ?mplinesc 80 de ani de la moartea celui mai mare inginer constructor rom?n, Anghel Saligny. Nascut l?nga Galati, a copilarit si urmat scoala secundara ?n Focsani, locuind ?n actuala strada Simion Barnutiu nr. 9 bis. Anghel Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale ?n proiectarea si constructia podurilor si printre ?ntemeietorii scolii de inginerie din Rom?nia. Cea mai importanta realizare a lui Anghel Saligny o reprezinta proiectarea Podului de la Cernavoda, construit ?ntre 1890-1895 si inaugurat la 14 septembrie 1895. ?n acea perioada, acest pod era cel mai lung din Europa si printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Asa de importanta era aceasta constructie ?nc?t scoli de politehnica celebre din Occident veneau sa admire realizarea inginerului Anghel Saligny. (V.M.)