Ceasornicaria – o meserie uitata

joi, 01 iulie 2004, 23:00
3 MIN
 Ceasornicaria – o meserie uitata

Ceasul mecanic, care pe vremuri era „regele” masurarii timpului, a inceput in ultimii ani sa piarda teren in fratelui sau mai modern, ceasul electronic. Incetul cu incetul, atelierele de reparat ceasuri care impinzeau Focsaniul au intrat in istorie. Singurul loc care aminteste de atmosfera acelor vremuri este ceasornicaria lui Ion Patulea, unde timpul s-a oprit parca in vremurile in care ceasul mecanic era rege. In atelierul mesterului se repara orice fel de ceas, in special cele de mina sau de masa. Ion Patulea ne-a povestit ca s-a indragostit de meseria de ceasornicar, din cauza unui unchi de-al sau din Galati, care practica aceasta meserie. „Eu m-am nascut la Slobozia Ciorasti si parintii mei au vrut sa fiu la un liceu din Focsani, dar eu m-am dus la Galati la un unchi de-al meu si el m-a sfatuit sa ma fac o meserie mai interesanta. M-am dus la Braila si am ales meseria de ceasornicar”, ne-a spus ceasonicarul sef de la atelierul Precizia, Ion Patulea. Ceasornicarul practica aceasta meserie de peste 34 de ani, si ne-a spus ca nu s-a plictisit de ea, pentru ca mereu gaseste cite un lucru interesant, cu fiecare ceas pe care il repara. „Nu am simtit nicodata ca vreau sa ma las de aceasta meserie si ci dimpotriva, cu fiecare ceas reparat, ma indragosteam mai mult de ea. Meseria o practic din dragoste nu pentru a-mi aduce venituri considerabile, si pot sa spun ca o visez si noaptea”, ne-a mai spus Ion Patulea.
700 de ceasuri adunate intr-o viata de ceasornicar
Ceasornicarul ne-a mai spus ca odata cu trecerea vremii a strins in atelierul sau mai multe ceasuri si acum are o colectie de aproape 700 exemplare foarte vechi. Exponatul cel mai de seama din colectia sa este un ceas elvetia fabricat in urma cu o suta de ani, care valoreaza in jur de 20 de milioane de lei. Ion Patulea si-a procurat de-a lungul timpului, toate instrumentele necesare reparatiei ceasurilor, iar instrumentele care nu le-a gasit le-a improvizat, din seringi si pompe obisnuite. „Mi-am facut acest atelier pentru ca am vrut sa-mi fac publica pasiunea, dar si meseria care odata cu timpul a devenit tot mai rara. Recomand focsanenilor, care nu vor sa ajunga la un atelier de reparatii sa-si cumpere un ceas mai scump, decit unul de duzina, de pe piata”, recomanda ceasornicarul. Vinzatorii de la magazinele de specialitate spun ca uneori oamenii vin la ei pentru a le repara ceasurile, dar ei fac doar reparatii usoare. „Noi nu facem comert pentru a ne imbogati, noi avem vinzari in functie de sezoane. In zilele noastre, ceasul a devenit un lux nu o necesitate. Ceasurile mai scumpe au mai multa precizie decit cele ieftine, sint mai bune si tin mai mult”, ne-a spus proprietara Ileana Marasteanu, proprieatarea unui magazin de ceasuri.
Cu toate ca focsanenii par mai incintati de un telefon mobil, decit de de ideea de a purta un ceas la mina, meseria de ceasornicar nu va disparea atita timp cit va mai exista cel putin o persoana cu un ceas la mina. (Otilia STOLNICEANU)

Comentarii