Putini patroni, multe probleme la Forumul Oamenilor de Afaceri

Intreprinzatorii vrinceni au avut ieri ocazia sa puna „pe tapet” o serie de probleme cu care se confrunta in activitatile zilnice, odata cu debutul celei de-a treia editii a „Forumului economic al oamenilor de afaceri de succes din judetul Vrancea”. Desi in Vrancea sint mii de agenti economici, se pare ca evenimentul nu a fost foarte atractiv pentru acestia. De altfel, nici cei prezenti nu prea s-au inghesuit sa-i puna in dificultate pe invitatii din partea Autoritatii Nationale de Control, Ministerului Economiei si Comertului sau Ministerului Finantelor Publice, veniti sa vorbeasca tocmai despre imbunatatirea mediului de afaceri. Afaceristii au putut totusi afla precizari legate de mersul economiei nationale si vrincene, de investitiile straine din Vrancea, de posibilitatea contractarii unor imprumuturi nerambursabile sau a creditelor bancare, in special cele destinate Intreprinderilor Mici si Mijlocii. La dezbaterile de ieri au fost abordate si aspecte legate de activitatile de control, sprijinirea exporturilor, dezvoltarea pietei muncii, cresterea competitivitatii pe plan local sau probleme cu care se confrunta sectorul confectiilor care lucreaza in sistem lohn.
Peste 14 mii de firme in Vrancea
Economia judetului a fost prezentata mai mult „pe roze” de catre autoritatile locale, fara ca acestea sa fie prea mult contrazise de intreprinzatorii prezenti la dezbateri. Presedintele executiv al Camerei de Comert, Sorin Vornic, si subprefectul Nicolae Marculescu au prezentat citeva aspecte legate de firmele vrincene si investitiile externe care au ajuns in Vrancea, fara a uita sa mentioneze ca meritul apartine „Consiliului Judetean si lui Marian Oprisan, care a sustinut intotdeauna dezvoltarea economica a judetului”. „O statistica a inmatricularilor firmelor din Vrancea arata 14.539 de societati comerciale si persoane fizice care functioneaza in judet, care au un capital social impresionant, de 2041 miliarde lei”, a spus Sorin Vornic, in debutul dezbaterilor. Conform statisticii prezentate ieri, in Vrancea sint firme cu participare straina de capital. De exemplu, italienii au investit in nu mai putin de 140 de firme, americanii in 7 firme, francezii, suedezii si englezii in cite 8 firme, in timp ce israelienii in 6 firme. Putine dintre acestea au investit serios pe plaiurile mioritice. Investitii pe plan local au facut si intreprinzatori din Turcia, Liban sau Siria. „Ca valoare a investitiilor, pe primul loc se situeaza Elvetia, care desi s-a implicat in doar doua firme, are o valoare de investitii de 8.435 milioane de lei. Apoi urmeaza Australia, Austria, Belgia, Ungaria”, a mai precizat presedintele executiv al CCIA Vrancea. Pe de alta parte, subprefectul Nicolae Marculescu a apreciat ca in judet s-a inregistrat o crestere economica, care a dus la crearea a numeroase locuri de munca, cu precizarea ca acest lucru se datoreaza „preocuparii administratiei judetene”. Oficialul a enumerat si multitudinea de proiecte care se desfasoara la nivelul judetului, prin Phare, Sapard etc.
Controlul fiscal si vamal da multe batai de cap afaceristilor
La dezbaterile de ieri au fost prezenti si reprezentanti ai unor organisme centrale sau regionale, ocazie cu care intreprinzatorii de pe plan local puteau solicita lamuriri cu privire la dificultatile intimpinate in activitate. Din pacate, doar citeva persoane au abordat probleme mai spinoase. Ion Roman, presedintele Patronatului IMM Vrancea, a cerut lamuriri legate de activitatea de control, care de mult constituie o sperietoare pentru micii intreprinzatori. Marin Popescu, ministru delegat de stat in cadrul ANC, a sustinut ca problema se rezolva odata cu introducerea unui cod de conduita a functionarului si un ghid al controlului, in care sint trecute numeroase procedee si tehnici de control, tot aici fiind stipulat ca agentul economic trebuie anuntat din timp de verificarile ce urmeaza a fi realizate. „La inceputul fiecarui an, se stabileste un anumit program de control, care trebuie sa fie respectat, care se transmite mai departe, la Guvern. Activitatea de control, usor, usor, se restringe”, spune Marin Popescu. Oficialul a fost insa destul de neconvingator la capitolul legat de atributiile institutiilor vamale si de sprijinirea exporturilor. Desi sustine ca probleme exista si in Vrancea, cu privire la practicile de subevaluare a marfurilor exportate si ca, la nivel national, au inceput schimbari ale sefilor acestor organisme, ministrul le recomanda afaceristilor sa aiba indulgenta cu vamesii, care nu au cum sa cunoasca toate reglementarile. De parca intreprinzatorii ar trebui sa fie mai mult decit atotstiutori si pusi la punct cu legislatia din toate ramurile cu care intra in contact. „Destule probleme au fost si aici, la Vrancea, cu privire la subevaluarea marfurilor in vama. Faptul ca codul vamal si normele de aplicare ale acestuia nu au fost atit de clare si precise a dat posibilitatea vamesului ca sa aiba o interpretare proprie si de multe ori sa va sicaneze cu acele garantii. E putin si vina oamenilor de afaceri, care trebuie sa prezinte documentele respective, trebuie sa participe la o discutie pe baza actelor normative, pentru ca, ginditi-va, ei nu sint juristi, cei din vama, si de multe ori si actele normative care vin in vama sint multe. Incercam sa unificam aceste prevederi, aceste reglementari, pentru ca sa nu mai creem sicane atunci cind se face controlul”, a fost de parere Marin Popescu.
Care este viitorul lohn-ului
Tudor Irimescu, director general in cadrul Departamentului de Politici Industriale din Ministerul Economiei si Comertului, a fost printre putinii vorbitori de la Forumul Economic al Oamenilor de Afaceri care a oferit sugestii si solutii concrete pentru dezvoltarea anumitor sectoare economice. Dupa precizari legate de cresterea economica a tarii, PIB, rata somajului, volumul investitiilor straine, sau programele de sprijin pentru IMM-uri, au fost aduse in discutie masuri eficiente, precum lucrul in retea, colaborarea intreprinzatorilor dintr-un anumit domeniu pentru a rezista mai bine concurentei de pe plan extern, colaborarea cu mediile stiintifice sau instruirea fortei de munca pentru cresterea competitivitatii si a productivitatii. „In Vrancea, confectiile si prelucrarea lemnului sint mai dezvoltate. Imi permit sa aduc citeva sugestii. Un producator ar trebui sa-si inregistreze marca de fabrica, lucru care este neglijat in Romania. Nivelul salariului mediu pe economie va creste, investitorii in lohn se vor retrage de pe piata romana pentru ca nu va mai fi profit. Puteti dezvolta industria primara a confectiilor, noi trebuie sa gindim in perspectiva. Bine, puteti discuta stategiile de dezvoltare, sa faceti, de exemplu, niste cursuri de design pentru confectii textile, si chiar si pentru industria mobiliera, pentru ca acesta asigura succesul pe piata. Vreau sa remarc ca utilizarea internetului este unul din avantajele indiscutabile pentru dezvoltarea de afaceri, pentru ca ajuta la o comunicare mai eficienta si poate sa imbunatateasca diverse aspecte legate de productivitate, vinzarea de produse, servicii on line etc. Parcul de produse este o modalitate eficienta de dezvoltare in afaceri. Atunci cind se dezvolta investitiile, trebuie sa ne orientam si spre o instruire a fortei de munca, ceea ce inseamna noi abilitati. Inovarea este foarte importanta pentru consolidarea mediului concurential”, a precizat Tudor Irimescu.
20.000 de vrinceni lucreaza in confectii
Politica dusa de Guvern este departe insa de a rezolva problemele oamenilor de afaceri, mai ales ca intregrarea europeana presupune costuri foarte mari pentru agentii economici. Problema industriei confectiilor, a lohn-ului si a concurentei care vine din China sau India a fost abordata si de Vasile Rosca, presedinte al CCIA Vrancea si patronul uneia din cele mai mari fabrici de profil. Acesta a sustinut faptul ca ar trebui sa existe programe pentru dezvoltarea ramurilor colaterale din confectii, pentru ca productia sa se faca cu materii romanesti. Pentru a rezista pe piata, acum se cauta parteneri de afaceri care pot executa comenzi intr-un timp foarte scurt si la un pret relativ redus, ceea ce nu prea se poate face avind in vedere preturile practicate de cei din China, spre exemplu, preturi care sint si sub 50%. „Nu pot sa apara investitori straini fara sa cistige, sa aiba un climat prielnic. Costurile vor fi mai mari, vor creste salariile, nu stiu daca anul acesta sau anul viitor vom mai putea lua produse din afara. Cu cine vom concura noi in domeniul confectiilor? Acum se solicita parteneri care sa execute intr-un timp foarte scurt o comanda. Cine poate sa lucreze repede si la un pret competitiv va mai trai o perioada in confectii. Cit? Este greu de prevazut. Daca nu se vor dezvolta si celelalte ramuri in confectii vor fi probleme. In Vrancea sint, dupa stiinta mea, intre 16 mii si 20 de mii de oameni care lucreaza in domeniul confectiilor, ceea ce este enorm de mult la o populatie de circa 100 de mii locuitori”, afirma afaceristul Vasile Rosca.
Forumul oamenilor de afaceri, la care a fost prezent si un reprezentant comercial al Federatiei Ruse in Romania, Lukin Alexander, va continua si astazi. Miine este programat si un top al firmelor vrincene de succes. (Camelia STANILA)
Sorin Vornic s-a facut de ris la Forumul Oamenilor de Afaceri
Presedintele executiv al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Vrancea a avut, ieri dimineata, la deschiderea Forumului Oamenilor de Afaceri un discurs care i-ar face invidiosi chiar si pe circotasi. Daca realizatorii emisiunii „Cronica Circotasilor” ar intra in posesia casetei cu discursul lui Sorin Vornic, cu siguranta ca, acesta ar ocupa primul loc in „Top Rusinica”. „Capitalul social al firmelor este impresionat. 2041 miliarde de lei, din care domeniul privat are un capital social investit de 1700 mii de miliarde de lei. Scuzati-ma. 1700 de miliarde. Capitalul de stat este de 48 de mii de miliarde de lei. Scuzati-ma, 48 de milioane … aaa..48 de mii de milioane. Scuzati-ma, imi cer scuze, 48 de mii de mii de milioane de lei. Am gresit, cifrele nu au fost punctate. Te poti incurca desi singur cu mina mea am scris cu punct aceste cifre. Ulterior o sa pun la dipozitia presei aceste cifre”, a incercat sa dovedeasca Sorin Vornic cit de bine sta la capitolul cifre. Intr-adevar, presedintele Camerei de Comert Vrancea ar trebui sa ne puna la dispozitie aceste cifre pentru a intelege si noi ceva. Sa ne dam seama despre cite mii, milioane sau miliarde este vorba. (Dan CHIRIAC)
IMM-urile se pling de inconsecventa legislatiei
Micii intreprinzatori vrinceni solicita o legislatie mai stabila si o reducere a birocratiei, datorita numeroaselor dificultati intimpinate in desfasurarea activitatii. Reprezentantii IMM-urilor doresc sa convoace o intilnire cu autoritatile din judet, pentru dezbaterea acestor probleme, esentiale pentru bunul mers al comunitatii de afaceri. Intreprinzatorii vrinceni se pling ca, datorita deselor schimbari din legislatie, nici macar functionarii nu reusesc sa tina pasul. De multe ori, afaceristii nu pot face plati, datorita programului scurt de la trezorerie, sau sint nevoiti uneori sa plateasca cu numerar, pentru ca unii oameni cu care colaboreaza nu cunosc toate mijloacele moderne de plata. „E normal sa faci plati on-line, sint atitea instrumente de plata, prin virament, ordin de plata etc., insa unii nu cunosc decit platile cash. Daca nu vad chitanta cred ca plata nu este valabila. Nu se poate sa mai fim ingraditi astfel”, a afirmat Lilieana Zanfir, membra in comitetul director al Patronatului IMM Vrancea. (C. STANILA)