Vara care frige la buzunare

Vara aceasta a fost una dintre cele mai capricioase din ultimii ani.
Canicula, insotita de vint puternic, ploi abundente si descaracari
electrice a stricat destule vacante, dar i-a adus in pragul disperarii
multi producatori agricoli, care au vazut cum recoltele lor se
dezintegreaza pur si simplu pe cimp. Legumicultorii vrinceni din zona
Garoafa si Suraia spun ca au muncit degeaba, inrucit mare parte din
recoltele lor au fost compromise de ceea ce ei numesc „ploi sarate”. Ei
nu sint singurii afectati pentru ca, in pietele din Focsani si nu numai,
preturile la legume au explodat pur si simplu, iar gospodinele se vaita
ca vor ramine cu camarile goale. Viticultorii spun, deasemenea, ca
zilele extrem de calde, urmate de zile ploioase, favorizeaza aparitia
bolilor specifice, fapt care le decimeaza productia de struguri. Desi pentru pormumb, griu si alte cereale anul agricol a fost bun, producatorii au fost nevoiti sa cheltuiasca mai multi bani pentru combaterea daunatorilor.
Micii producatori agricoli din judetul nostru sint cu moralul la pamint.
Daca productia de porumb, griu, fasole sau ovaz nu a fost afectata prea tare de vremea schimbatoare, legumicultorii, viticultorii, dar si proprietarii de livezi sint realmente disperati. Ei sustin ca au inregistrat pierderi destul de mari care urmare a ploilor din ultima perioada. „Ploaia asta multa nu e buna deloc pentru legumicultura. Ne-a palit tot! Au rodit rosiile, ardeii, castravetii, dar s-au stricat pe curpene. Gasim legumele cazute… Anul trecut, pe vremea asta, rosiile se vindeau cu 5.000 de lei, acum sint mai mult de 20.000 de lei. N-avem ce face, mergem in pierdere. Am fost nevoiti sa marim pretul ca sa ne scoatem nmacar o parte din cheltuieli”, ne-a spus un legumicultor din zona Biliesti – Suraia. Practic, in Piata Moldovei, preturile au luat-o razna. „Daca nu maream pretul la legume, muream de foame. Si asa mergem in pierdere”, ne-a spus Maria Atomei, o alta producatoare din Piata
Moldovei. Paradoxal, desi a plouat violent, in Baraganul Vrancei, cum este numita zona de cimpie, exista zilele trecute deficit de apa in sol. Directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala Vrancea, Ion Marin, spune ca, in Vrancea, anul agricol, cel
putin pina in prezent, nu a fost unul rau, lasind la o parte calamitatile
care au afectat mai multe zone. „Anul agricol a fost unul foarte bun, poate unul dintre cei mai buni din ultimii ani. Dar totul se rasfringe asupra starii de spirit a omului. Unul se inchina sa fie bine de
plaja, altul sa-i ploua porumbul. Dar litoralul e litoral, iar mamaliga este
mamaliga… Pina la urma, productia conteaza”, spune seful agriculturii vrincene. Specialistii in agricultura afirma ca cei mai afectati de capriciile vremii au fost taranii, cei care fac o agricultura la limita subzistentei, care au fost, daca nu inecati de ploaie, pirjoliti de soare. Ei nu si-au permis sa ia masuri de protectie a culturilor, asa cum au facut marii producatori agricoli si nici sa-si lucreze terenul la timp. „Producatorii consacrati primesc din partea Directiei Agricole avertizari periodice pe tot spectrul de daunatori si isi fac tratamentele specifice necesare. Ei stiu ca dupa ploaie apare mana si atunci iau masuri. Experienta i-a facut sa fie specialisti. Ei bine, asta este in functie de posibilitati”, spune Petrache Riciu, purtator de cuvint la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea.
Podgorenii vrinceni au fost avertizati si ei sa isi ia masuri de protectie
pentru ca vremea din aceste zile a creat conditii favorabile pentru aparitia bolilor si daunatorilor. Intrucit ploua, nu se pot face tratamente specifice cu substante de contact, care sint mai eficiente in combaterea manei. Deloc de neglijat, in Vrancea, cea mai importanta zona viticola a Romaniei, grindina a calamitat in ultimele trei veri aproape 30.000 ha ocupate cu culturi agricole, ?nregistrindu-se pierderi de aproape 279 miliarde lei, zona masiv afectata fiind preponderent cea viticola. (Camelia MARIN)