Vrancea, regiunea Bacau?

Vestea asa-zisei regionalizari, sau mai ortodox spus a „reimpartirii administrative” a Romaniei, i-a cam bulversat pe unii dintre liderii politici din Vrancea, care asteapta cu sufletul la gura decizia Guvernului. Perspectiva de a pierde avantajele pe care, de bine de rau, le confera statutul de unitate administrativa autonoma, nu pare deloc roza pentru demnitarii locali care, prin urmare, au decis sa o califice drept „pura speculatie a presei”. Cu toate acestea, faptul ca Executivul lucreaza la o noua impartire a Romaniei este o certitudine, cu atit mai mult cu cit acest lucru este impus de normele europene, conform carora o entitate administrativa ar trebui sa aiba in componenta pina la 1,5 milioane de locuitori.
Bacaul ne va lua caimacul
Pina acum, doua scenarii posibile sint vehiculate de sefii PSD din Moldova, in ambele judetul nostru intrind intr-o ecuatie care l-ar dezavantaja. Astfel, in prima varianta, Vrancea ar intra intr-o uniune cu Bacaul si Neamtul, in timp ce Botosaniul s-ar uni cu Suceava, iar Iasiul cu Vasluiul. Cele trei noi structuri ar avea aproximativ aceeasi populatie – 1,2 -1,3 milioane de locuitori, si suprafete comparabile, de 10.000 – 15.000 km patrati.
Cel de-al doilea scenariu ar viza, spun aceleasi surse, „lipirea” Vrancei de Bacau si …Harghita, in timp ce judetul Neamt ar fi comasat cu Suceava, iar Iasiul ar face parte din aceeasi regiune cu Botosaniul si Vasluiul.
Reorganizarea admininistrativa a tarii, cu regiuni care sa cuprinda cel doua – trei judete actuale, ar pune Vrancea in inferioritate. In cele doua scenarii de mai sus este greu de crezut ca Focsaniul va surclasa Bacaul ca si capitala, data fiind forta economica si pozitia geografica a vecinilor de la nord. In orice caz, se pare ca noile „judete” vor trebui sa functioneze din 2005, ministrul Administratiei Publice , Octav Cozminca, aratind ca acestea „vor fi corespondentele regiunilor din alte parti”, iar UE va avea cu acestea „legaturi directe” si le va furniza fonduri.
Istoria „regionalizarii” in Moldova
In perioada interbelica, zona Moldovei, ca de altfel ?ntreaga tara, era ?mpartita ?n „tinuturi”. In componenta unui tinut intrau mai multe judete. Astfel, ?n Moldova existau tinuturile Suceava, Prut, Nistru si Dunarea de Jos. Din tinutul Suceava faceau parte judetele C?mpulung, Suceava, Radauti, Storojinet, Cernauti, Hotin si Dorohoi. Din tinutul Nistru faceau parte 4 judete din actuala Republica Moldova, Orhei, Lapusna, Tighina si Cetatea Alba. Cele mai multe judete, 10 intrau ?n componenta tinutului Dunarea de Jos unde erau afiliate Falciu, Tutova, Tecuci, Putna, R?mnicu Sarat, Braila, Covurlui, Ismail, Cahul, Tulcea. In fine, cel de-al patrulea tinut din Moldova, Prut, avea ?n componenta Iasiul, Vaslui, Balti, Soroca, Botosani, Falticeni, Neamt, Bacau, Roman. Tinutul Prut avea astfel 9 judete ?n componenta, ?ntinse pe o suprafata de 31.755 kilometri patrati, cu o populatie de peste 2,3 milioane locuitori.
In perioada de dupa al doilea razboi mondial (1950-1968), Moldova era ?mpartita ?n regiunile Galati, Bacau, Iasi si Suceava. Regiunea Galati avea si Braila, si Focsani, Bacaul avea si Piatra Neamt si Roman, iar Suceava avea si Botosaniul.
Intre „o prostie” si „o necesitate”
Capii administratiei judetene, dar si parlamentarii vrinceni, privesc in mod diferit problema „regionalizarii”. Luati prin surprindere, unii dintre cei chestionati au luat-o ca pe o „prostie”, desi preocuparea Guvernului pentru reorganizarea administrativa aceasta directie este mai mult decit o certitudine. Iata, in cele ce urmeaza citeva opinii autorizate:
Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean
„Ce-i cu regionalizarea? Regionalizarea e o prostie, regionalizarea
pe criterii administrative. Daca nu stie Guvernul… N-a facut nici un
proiect. Se gindeste. Eu nu sint de acord sa impartim Romania intre
bogati si saraci. Ma indoiesc ca capitala o sa fie la Bacau,
pentru ca si Vrancea este un judet puternic. Or sa fie alegeri. Eu
candidez si pe cant. Adica si pe… banca, in parc, oriunde, ca asta e
meseria mea”.
Fevronia Stoica, senator PSD:
„Din cite am inteles, deocamdata nu se pune problema unei impartiri administrative, cit una economica. Oricum, totul este la nivel de discutie”.
Catalin Popescu, deputat PSD:
„Deocamdata, problema regionalizarii este de principiu. Nu este nimic hotarit. Regionalizarea este o necesitate in perspectiva aderarii, dar deocamdata se cauta varianta cea mai buna. Sintem in faza de analiza. Nu exista un material pe care Ministerul Administratiei Publice sa hotarasca. Sint doar discutii si speculatii de presa”.
Simona Marinescu, senator PSD de Vrancea
„Regionalizarea este in acest moment o necesitate pentru eficientizarea administratiei si pentru impunerea unui ritm de dezvoltare mai alert. In plus, dincolo de ceea ce va insemna o administratie mai eficienta, este important sa ne modernizam. Europa este un spatiu fara frontiere si va fi un spatiu in care ceea ce ne apropie va conta mai mult decit ceea ce ne separa.
Fiecare dintre cele doua variante este un test pentru Vrancea. Evident ca uniunea Vrancea – Harghita – Bacau este cea care din punct de vedere cultural ne va solicita cel mai mult. Oricare va fi insa varianta aleasa pentru aceasta regiune, indiferent de cultura, religie, optiuni, eu pe vrinceni ii stiu toleranti. Cealalta ar conserva mai bine specificul moldovenesc, or, ceea ce ne propunem, este sa ne depasim limitele”.
Carmen Dumitriu, deputat PSD de Vrancea
„Aceste decizii, noi le luam in grupul parlamentar. Nu ne-am statuat inca un punct de vedere oficial”.
Nini Sapunaru, deputat PNL de Vrancea
„O uniune Bacau-Vrancea, in conditiile in care Bacaul are un potential economic, forta de munca si alt ritm de dezvoltare, ne-ar dezavantaja net intr-o prima etapa. In prima faza, zona mai dezvoltata cistiga mai mult. Bacau-Vrancea-Harghita este o idee de a scinda o eventuala zona unitara maghiara, aparitia unei regiuni autonome maghiare. Ideea de euroregiune are si parti bune, si parti mai putin bune. S-ar reduce posibilitatea coruptiei locale. Propunerea pe care o face acum partidul de guvernamint este de a anula miza alegerilor locale din 2004. Le transforma intr-un joc politic fara miza. Vor sa scape de pericolul de a pierde consiliile judetene, pentru ca nu vor mai avea succes in marile orase, si vor amina alegerea acestor parlamente regionale pina dupa alegerile locale”. (Violeta DINU, Mircea NISTOR)