Lagarul tebecistilor

La inceput de mileniu III, in era satelitilor, a telefoniei mobile ultraperformante si a supercomputerizarii vietii, in Romania mor oamenii pe capete din cauza tuberculozei. O boala a saraciei si a mizeriei. O maladie care a incoltit, a crescut si a capatat dimensiuni de flagel intr-o promiscuitate aproape generalizata. Chit ca exista o legislatie care prevede asigurarea tratamentului gratuit pentru tebecisti, aceasta nu reprezinta altceva decit o frectie la picior de lemn in cazul oamenilor aflati intr-o faza finala a bolii, e ca si cum ai da o aspirina unui muribund. Atit timp cit statisticile arata clar ca numarul bolnavilor de TBC creste de la an la an cu peste 25%, concluzia e limpede: legea nu serveste la nimic. Nu cu legi scrise se vindeca bolnavii ci cu medicamente si cu hrana indestulatoare cantitativ si calitativ, aspecte care decurg dintr-o conditie esentiala: nivel de trai ridicat. Or, in Romania, la ora actuala batrinii sint condamnati la inanitie pe baza de pensii microscopice, copiii sint subnutriti si anemici de la atita fasole, varza si cartofi – "delicatesele" saracilor. Cum sa faci profilaxie, cum sa preintimpini bolile in lipsa unei alimentatii corespunzatoare, cum sa scada rata mortalitatii? Acestea sint intrebari la care ar trebui sa raspunda potentatii zilei, cei care ne-au fixat un cos zilnic din care nu s-ar satura nici macar un ins care a facut cura de slabire intr-un lagar de concentrare.
1.036 de tebecisti si-au scuipat plaminii la Galati in 2001
Statisticile la nivel national referitoare la numarul bolnavilor de tuberculoza au devenit in ultimul timp alarmante. In ceea ce priveste Galatiul, situatia este cu atit mai grava cu cit judetul nostru "reuseste" sa urce an de an cu cite un loc in topul localitatilor cu cele mai multe cazuri de imbolnaviri. Astfel, daca in 1999 Galatiul ocupa locul 9, in anul 2000 a ajuns pe locul 8 si se pare ca isi continua miscarea pe panta ascendenta, dupa cum graiesc cifrele. In primele zece luni ale acestui an, 1.036 de galateni s-au imbolnavit de TBC, fata de 838 citi s-au inregistrat in aceeasi perioada a anului precedent, adica numarul bolnavilor de tuberculoza a crescut in 2001 cu circa 30% fata de anul 2000. La fel de "bine" ne situam si atunci cind se face o raportare la media imbolnavirilor pe tara. Daca in 1999, cind in Romania se inregistrau 119,5 bolnavi la 100.000 de locuitori, Galatiul avea o rata a imbolnavirilor de 139,5 la 100.000 de locuitori, in 2000, situatia a evoluat galopant spre rau. In tara se aflau in evidentele spitalelor 121,9 bolnavi la 100.000 locuitori, in timp ce la noi erau inregistrati 153,7 bolnavi la 100.000 de locuitori.
Si aceste cifre seci reprezinta numai fata vazuta a fenomenului, numarul bolnavilor de TBC care n-au calcat inca pragul spitalului fiind mult mai mare. "Cifrele nu sint deloc imbucuratoare, sintem pe primele locuri intr-o statistica a nenorocirii. Tuberculoza profita de niste circumstante: este vorba de conditiile socio-economice deteriorate si de nivelul de trai foarte scazut", ne-a declarat directorul Spitalului TBC, dr. Marilena Tanase. Aceasta sustine ca medicii, in special cei din reteaua primara, trebuie sa se gindeasca si sa suspecteze mai frecvent tuberculoza. Nenorocirea este insa ca foarte multi bolnavi de TBC nu au medic de familie, deci nu figureaza pe listele vreunui doctor. Sint bolnavi lipsiti de venituri, care nu mai sint nici someri, nu mai primesc nici ajutor social si nu sint inclusi in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.
"Ministerul Sanatatii, prin Programul National de control a TBC, impreuna cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate trebuie sa gaseasca forma legislativa pentru cointeresarea medicilor de familie. Acestia trebuie sa aiba un rol determinant atit in depistarea bolnavilor, cit si in urmarirea lor in faza ambulatorie a tratamentului. In spital, medicamentele sint inghitite in fata asistentului medical, sint deci luate sub stricta supraveghere. Daca acest tratament ar putea fi in continuare urmarit de medicii de familie dupa ce bolnavul se externeaza, am certitudinea ca boala n-ar mai evolua intr-un asemenea ritm", ne-a mai spus dr. Marilena Tanase.
Directoarea Spitalului TBC afirma ca una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta este faptul ca bolnavii nu urmeaza pina la capat medicatia prescrisa. Pacientii nu inteleg necesitatea unui tratament de lunga durata. "Tratamentul cel mai scurt in TBC este de 4-6 luni, insa formele pe care le depistam noi sint atit de grave incit multi necesita tratament mai indelungat, de 8-12 luni. Dupa primele doua luni, care reprezinta si faza de atac a tratamentului, ei se simt ceva mai bine si abandoneaza tratamentul. In momentul acela boala este stabilizata precar, nu s-a realizat o stabilizare solida a leziunilor. Toti acesti pacienti sint candidati la reactivare si la recidive", ne-a mai spus dr. Marilena Tanase. Al doilea tratament TBC, in cazul in care bolnavul se hotaraste sa-l urmeze, mai are inca sanse de a asigura o vindecare a bolii. Daca nici acest al doilea tratament nu e urmat, situatia pacientului se complica. Nu se mai obtin debacilizari solide. Dupa un anumit interval apare o repozitivare, leziunile regreseaza mai lent, intr-un procent mai mic. Ramin cavitati care nu se mai pot inchide, boala se cronicizeaza si in final duce la deces.
Transmiterea tuberculozei se face in 90% din cazuri pe cale aeriana, de aceea este si foarte greu de prevenit. Cei care sint purtatori ai unor leziuni TBC deschise raspindesc in spatiul in care locuiesc particule microscopice, invizibile, prin tuse, ris, stranut, vorbit, cintat, prin toate actele care solicita laringele, faringele, cavitatea bucala. Ceea ce determina boala este bacilul Coch. Cei care frecventeaza acelasi spatiu sint expusi inhalarii acestor particule. Transmiterea TBC presupune un contact prelungit comparativ cu alte boli infecto-contagioase, adica traiul in acelasi spatiu sau frecventarea aceluiasi mediu inchis.
Formele de manifestare clinica sint si ele diverse. In faza incipienta a bolii, majoritatea sint asimptomatice. Cea mai mare parte a cazurilor de tuberculoza debuteaza insidios cu manifestari care, luate in parte, nu ar fi un indiciu de boala, dar grupate, ar trebui sa sugereze o imprejurare baciloasa: o astenie deosebita, deci omul nu mai face fata la eforturi la care inainte rezista cu usurinta, inapetenta, scaderea in greutate, citeodata chiar in ciuda aspectului pastrat, transpiratii nocturne, subfebrilitati inexplicabile, o durere toracica surda, strict localizata. "Aceasta simptomatologie cu evolutie progresiva in general nu este luata in seama de catre populatie. Bolnavii ajung sa se prezinte la medic dupa o evolutie cu astfel de simptome de aproximativ 2-4 luni, timp in care leziunile in plamini evolueaza; de la infiltrat nodular pina la leziuni cavitare. De aceea sustin ca fiecare trebuie sa fie mai atent la ceea ce se intimpla cu propria persoana, astfel incit sa nu mai ajunga la spital cind boala este deja foarte avansata", ne-a mai spus dr. Marilena Tanase.
Facilitati pentru condamnatii la moarte
Desi tratamentul pentru bolnavii de tuberculoza este asigurat gratuit pina la vindecare, desi exista o legislatie care incearca sa stopeze evolutia fenomenului TBC si sa-l stirpeasca, exista un mare numar de bolnavi care in acest moment nu sint luati in evidenta si tratati. Neglijenta sau poate lipsa de informare privind facilitatile de care beneficiaza bolnavii de tuberculoza ii tin pe multi departe de medic. Astfel, legislatia prevede concediu medical platit 100% din salariul tarifar pe toata perioada cit bolnavul se afla in tratament si chiar un procent substantial din leafa dupa obtinerea stabilizarii pentru consolidare. Pentru cei lipsiti de venituri, care nu se mai incadreaza nici in categoria somerilor, se acorda ajutor social. Pentru cei care sint in activitate dar nu au virsta de pensie, legislatia prevede pensionarea pe durata recapatarii capacitatii de munca. "Deci nu sint lasati fara venituri. Legislatia tarii incearca sa vina in sprijinul celor care s-au imbolnavit de TBC. Dar nu le ramine decit sa se adreseze medicului", a conchis directorul Spitalului TBC, dr. Marilena Tanase.
Cine crede ca un tuberculos roman isi poate gasi salvarea in legislatia actuala ori e naiv, ori nu s-a imbolnavit inca. Un ins care a fost tratat in spital si se intoarce acasa pe jumatate refacut, are de dat piept cu urmatorii dusmani: lipsa banilor, alimente de proasta calitate, frig ca la polul nord, apa calda ioc etc. Asa ca singura lui salvare este taica popa, care ii poate oferi doua medicamente cu efect terapeutic garantat post mortem: lopatina si cimitirol. (Camelia PRICOPE)