Soldat sau puscarias, totuna

Ca si cum ar fi o specie pe cale de disparitie, puscariasul roman a ajuns un fel de monument al naturii, protejat cu cerbicie de toate guvernele post-decembriste. Faptul ca dincolo de gratii detinutul o duce ca-n sinul lui Avraam o confirma o statistica ce ar trebui sa-l scandalizeze pe cetateanul cinstit: anual, un puscarias infuleca din bugetul statului peste 15 milioane de lei, cam tot atit cit i se aloca unui soldat aflat in stagiul militar. Mai mult, aceeasi statistica arata ca un criminal valoreaza mai mult decit un om onest: unui bolnav aflat pe patul de spital i se aloca doar doua treimi din suma ce revine pe cap de infractor. Altfel spus, in loc sa-si ispaseasca pedeapsa in conditii care sa-l determine sa nu mai vrea sa revina la zdup, delincventul huzureste in raiul zabrelit, dind astfel cu tifla celor fata de care a gresit. In aceste conditii, nu este de mirare faptul ca puscariile sint suprapopulate.
Anual, de la bugetul de stat, un militar in termen consuma aproximativ 18 milioane de lei, un detinut 15 milioane, iar un bolnav 10,8 milioane. Toti acesti bani ies din buzunarul contribuabilului si nu se mai intorc. Desi singurii pentru care salariatilor li se opreste efectiv din retributie sint bolnavii, acestora li se aloca cea mai mica suma, comparativ cu celelalte doua categorii mentionate anterior. Un raport zdrobitor arata ca pentru cei 51.000 de detinuti din Romania, salariatii cotizeaza anual cu 765 de miliarde de lei, chiar cu mai mult, in conditiile in care printre detinuti mai sint si bolnavi.
Sa punem la socoteala ca puscariasii au provocat pagube societatii care-i hraneste, adesea prejudicii inestimabile, constind in chiar vieti omenesti. O scurta radiografie a cit consuma si cit cistiga infractorii arata ca din veniturile aduse de puscariasi nu se acopera decit 10 procente din cit costa intretinerea lor. O alta cifra, 6,15 milioane pe luna, reliefeaza cit consuma un detinut care a crescut intr-un centru de reeducare, a facut armata si a mai fost si bolnav pe deasupra.
Ierarhia "valorilor"
Marius Stef, purtatorul de cuvint al Directiei Generale a Penitenciarelor din Romania, sustinea ca pentru intretinerea unui detinut, de la buget statul aloca aproximativ 15 milioane de lei pe an: "Indiferent daca detinutul este minor sau nu, adica internat intr-un centru de reeducare sau condamnat intr-un penitenciar, suma este aceeasi. Insa am exemple de detinuti care consuma si 20 de milioane de lei, chiar mai mult, daca suporta, in timpul detentiei, o interventie chirurgicala". Sursa citata a precizat ca nici nu poate fi vorba ca veniturile aduse la buget de puscariasi, sa acopere cheltuielile de hrana, imbracaminte, asistenta medicala, curent, apa, gunoi. "Din muncile prestate de detinuti se acopera doar 10 la suta din cheltuieli, restul vine de la contribuabili, de la cetateanul de rind care nici nu constientizeaza, adesea, ca-si plateste atit de scump siguranta proprie", adauga Marius Stef.
Daca dupa ’90, in spinarea noastra, a tuturor, stau 51.000 de hoti, tilhari, criminali, detinuti de drept comun, inainte de ’89 puscariasii munceau din greu pentru piinea din Penitenciar: "Pina in ’89, ne autofinantam. Puscariasii lucrau la canal, in mine, in agricultura, in constructii. Dar acum, minele s-au inchis, paminturile s-au farimitat, marile societati s-au privatizat tot prin farimitare… Nimic nu mai merge iar detinutii s-au inmultit, sufocind penitenciarele. Mai este vorba si de ceea ce fac ei dupa liberare, unde o apuca, pentru a nu se intoarce din nou in detentie", ne-a mai declarat purtatorul de cuvint al DGP.
Sanatatea unui om costa mai putin decit intretinerea unui detinut
Ca nu exista foarte multe persoane care sa fie spitalizate pret de un an este foarte adevarat dar, anual, de la buget, pentru intretinerea unui bolnav se aloca doar 10,8 milioane de lei. Pe zi, "portia" de spitalizare inseamna 300.000 de lei, din care, precizeaza surse spitalicesti, 200.000 de lei reprezinta pretul cazarii, al patului, restul acopera hrana si costurile de intretinere medicala. Este aberant sa platesti somnul si suferinta pe un pat de spital cu mai mult decit inseamna o noapte la un hotel modest, de oras mic. Cu toate acestea, asta-i realitatea! Practic, un pat de spital valoreaza cit un loc la un hotel de trei stele. In salonul de spital insa nu esti cazat singur, nu ai TV color si frigider, in schimb dormi in pat cu carcalacii. Cu alte cuvinte, pentru un detinut, statul aloca fonduri cu circa 30% mai mult decit pentru un bolnav, si asta in conditiile in care fiecare angajat si angajator este taxat pentru Sanatate cu cite 7% din venituri. Tot atit de adevarat este ca cei mai multi puscariasi sint recidivisti si stau ani grei, nu un singur an, la racoare, unde, paradoxal, maninca mai bine decit un civil, decit un bolnav si chiar mai bine decit un militar in termen. Lunar, un soldat in termen consuma cit un detinut, in vreme ce militarii care au misiuni – de regula jandarmii – consuma maximum 1,7 milioane de lei. O parte din acesti bani este acoperita cu virf si indesat, mai ales in cazul in care soldatul asigura ordinea si linistea publica, slujind, cetateanul care investeste in el. "Am calculat doar hrana si medicamentele, strictul necesar unui soldat si am ajuns la concluzia ca acesta consuma cel mult 1,5 – 1,7 milioane de lei pe luna, daca mai are si misiuni. Sintem obligati sa le asiguram niste calorii zilnice sa-i tinem apti de misiuni", ne-au declarat surse autorizate din cadrul unei unitati militare.
In aceste conditii, cind fiecare dintre noi tine in spate anii de detentie ai unui detinut, in defavoarea celui suferind si a celui aflat in slujba patriei, este de inteles gradul ridicat al infractionalitatii din Romania, optiunea hotului de a petrece iarna in inchisoare unde are un blid de mincare, un pat curat, o haina groasa si, alt paradox, in vreme ce populatiei i se opreste apa calda, el face un dus fara sa plateasca, fara sa-si rupa de la gura pentru intretinerea unui copil in scoala.
Concluziile analizei noastre nu vizeaza tratamentul aplicat celor privati de libertate, ci discriminarea operata voit sau nu de guvernanti in mentinerea unui echilibru necesar si normal intre cele trei categorii luate in calcul. Este cel putin contrariant ca 30 la suta din populatia tarii sa traiasca intr-o crunta saracie, bolnavii din spitale sa moara de foame, iar militarilor sa nu li se dea sa manince macar tot atit cit delincventilor, in timp ce acestia, detinutii de drept comun, huzuresc si in plus au si dreptul de a refuza munca. Fiindca, s-a demonstrat, banii papati de infractori nu inseamna neaparat acoperirea nevoilor lor, ci sumele pe care statul le considera necesare pentru infractori. E de inteles ca Romania vrea sa se integreze in Europa, dar poate dovedi ca merita integrarea si altfel decit asa.
(Nicoleta BUTNARU, Nicu MATEI)