Generatia de pile de la UMF

Cum s-a ajuns ca Universitatea de Medicina din Iasi sa se confrunte cu cea mai mare inflatie de cadre, cu o grava criza financiara si cu standarde tot mai scazute? O posibila explicatie o constituie „politica incadrarilor” din ultimii ani. In multe situatii, obtinerea unui post la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” din Iasi pare sa fi fost nu garantia meritelor profesionale si stiintifice, ci o modalitate de a ajunge medic specialist, si nu oriunde, ci intr-o clinica universitara, pe usa din dos. Aceasta sansa au avut-o in ultimii doi ani nu mai putin de 77 de noi tineri angajati de la UMF, intre care se remarca numeric fiii cadrelor didactice din institutie – la care multi dintre cei care muncesc pe brinci, dar care nu au „spate”, nici nu pot visa. Dupa ce ani de-a rindul au picat examenul de rezidentiat – esec care, pe absolventii de rind ii condamna la meseria de medic la tara – numeroase odrasle ale UMF- istilor de vaza au gasit o alta cale de a calca pe urmele parintilor: ocuparea unui post didactic. Profitind de o lege dubioasa, automat, postul obtinut le asigura si calitatea de medic rezident, pe care prin examen national nu reusisera sa o obtina. Iar atunci cind promovarea examenului nu mai este decisa de un calculator ce corecteaza „la singe”, ci doar de o comisie formata din colegi ai parintilor, parca totul devine mult mai usor. Odata angajati ca universitari cu drepturi depline, „tinerele sperante” cu greu mai pot fi clintite de pe locuri. Aceasta in ciuda faptului ca majoritatea au o activitate stiintifica aproape neglijabila si ca schema UMF este supraincarcata. Cineva, acolo, sus, vegheaza pentru generatia pilosilor de la UMF.
Portita de acces a pilelor
„Examenul de rezidentiat este unul destul de dificil si nu permite chiar oricui sa intre in sistem. Dimpotriva, acesta este momentul in care cei mai buni sint selectati”, declara prof.dr. Adrian Covic, prodecan la Medicina, recunoscind calitatea foarte scazuta a studentilor medicinisti de astazi. Afirmatia sa era sustinuta de alte zeci de cadre didactice de la UMF, inclusiv de rectorul Cristian Dragomir. Insa atunci cind nici acest criteriu de selectie nu mai este respectat, cine ii mai alege pe cei mai buni, pe cei responsabili de salvarea unor vieti omenesti? O legislatie cel putin dubioasa, inca in vigoare, a lasat aceasta sarcina in seama cadrelor didactice universitare. Astfel, conform Legii 175/2004, „medicii, medicii dentisti si farmacistii care au ocupat prin concurs, organizat conform legii, posturi de preparator sau asistent universitar pot fi confirmati, prin ordin al ministrului sanatatii, medici, medici dentisti si farmacisti rezidenti in una dintre specialitatile, corespunzator disciplinei didactice, prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice, peste numarul de locuri ocupate prin concurs”. Conform unei liste eliberate de Compartimentul normare-salarizare-personal, in decurs de doi ani (1.01.2004-31.12.2005), la UMF au fost angajati nu mai putin de 77 de preparatori care nu au promovat sau nu au sustinut examenul de rezidentiat. Zece dintre ei sint copii de cadre didactice. Desi cei mai multi dintre ei nu au reusit sa promoveze examenul de rezidentiat, ei sustin totusi ca examenul pentru postul de preparator, singurul pe care au reusit sa il promoveze, este mai dificil decit cel de rezidentiat. Cu alte cuvinte, preparatorii au picat examenul cel mai usor si l-au promovat pe cel mai greu dat cu colegi de serviciu de-ai parintilor lor.
Picat la rezidentiat de trei ori, preparator la clinica tatalui
„La examenul pentru postul de preparator este aceeasi bibliografie ca si la cel de rezidentiat. Mai mult, examenul de preparator are trei probe, cea scrisa, cea practica sau clinica, cu pacientul, si cea didactica, care te solicita mult mai mult”, ne-a spus Bogdan Novac, care a obtinut postul de preparator in Clinica de Urologie din cadrul Spitalului „Parhon”, condusa chiar de tatal sau, dr. Constantin Novac. Desi spune ca examenul pentru postul didactic este mai dificil decit cel de rezidentiat, in mod paradoxal, Bogdan Novac a picat rezidentiatul de 3 ori. „Prima oara in 2001 am dat rezidentiatul din curiozitate. Era la 3 luni de la absolvire si nu avusesem destul timp pentru pregatire. A doua oara in 2002, l-am picat dintr-o eroare de calculator. Fiind test grila, nu umplusem asa cum trebuia cerculetele pentru marcarea raspunsului corect, si ca urmare nu au fost luate in considerare. Iar in 2003, am gresit din pacate o grila si am fost depunctat”, isi justfica Bogdan Novac rateurile de la examenul de rezidentiat.
Ionel-Raducu Nita, preparator in cadrul Clinicii de Chirurgie plastica de la Spitalul de Urgenta, si fiul prof.dr. Maria Nita din cadrul Facultatii de Medicina generala, sustine si el ca examenul de preparator este mai dificil decit cel de rezidentiat, chiar daca pe cel din urma nu a reusit sa il promoveze. Intrebat cum isi explica faptul ca nu a reusit sa promoveze examenul „mai usor”, ci doar pe cel calificat drept „foarte dificil”, Radu Nita s-a pierdut insa in bilbiieli. In final a dat vina pe rigoarea pentru detalii a examenului national. „Examenul de rezidentiat pune accentul pe detalii, pe amanunte. Numai la cancer mamar sint vreo 30-40 de clasificari, nu poti sa le stii chiar pe toate in amanunt”, considera preparator Radu Nita, care a reusit sa obtina prin echivalare o specializare pentru este bataie la examenul de rezidentiat.
Lista preparatorilor VIP continua
Raluca Dragomir, fiica rectorului UMF, prof.dr. Cristian Dragomir, preparator in cadrul Facultatii de Medicina Dentara, disciplina Dentistica conservativa – Endodontie, considera ca examenul de rezidentiat este favorabil celor care invata pe de rost. Raluca a sustinut examenul de rezidentiat in 2003 si l-a picat cu 725 de puncte din 900 posibile. „Cele doua examene sint destul de diferite. Cel de rezidentiat, fiind sub forma de grile, este mai favorabil celor care invata pe de rost. Examenul pentru postul de preparator, este insa mai mult de sinteza si implica si o proba clinica, si desi este mai dificil, este mai logic”, sustine preparatorul Raluca Dragomir.
O alta preparatoare VIP de la UMF este Alice-Arina Ciocan-Pendefunda, fiica prof.dr. Gheorghe Pendefunda din cadrul Clinicii de Neurologie, dar si sora prof. dr. Liviu Pendefunda, din cadrul aceleiasi clinici. Contactata in vederea acestui material, Alice Ciocan-Pendefunda a refuzat insa sa ne vorbeasca. Aceeasi atitudine a avut-o si Diana-Ramona Fatu, preparator in cadrul Facultatii de Medicina Dentara, unde tatal sau, prof.dr. Constantin Fatu, ocupa functia de secretar stiintific. Radu-Bogdan Dragomir, fiul prof.dr. Dragos Dragomir, Andreea-Cristina Ianovici, fiica prof.dr. Neculai Ianovici din cadrul Clinicii de Neurochirurgie, si Cristina-Alina Ifteni, fiica prof.dr. Gabriela Ifteni, sefa disciplinei Terapia protetica a Leziunilor Odonto-Coronare, au obtinut si ei posturi de preparator in cadrul Facultatii de Medicina Dentara, neavind examenul de rezidentiat promovat. Nici unul nu a fost dispus sa dea detalii despre cum au ajuns dintr-un foc preparatori si medici rezidenti.
Iustin Cotea, preparator in cadrul Clinicii de Chirurgie orala si maxilo-faciala, de la Spitalul „Sf. Spiridon”, fiul Elenei Cotea, medic primar de Chirurgie generala si chirurgie laparoscopica, in cadrul aceluiasi spital, nici nu a mai sustinut examenul de rezidentiat, ci s-a angajat direct pe post de preparator. Desi a absolvit Facultatea de Medicina generala, Iustin Cotea a obtinut un post de preparator in cadrul Facultatii de Medicina Dentara, unde de altfel este doar student in anul IV. „Pentru a putea profesa ca medic in chirurgie orala si maxilo-faciala trebuie sa am licenta si in medicina dentara. Sint de altfel, student la aceasta specializare de 4 ani”, ne-a declarat Iustin Cotea.
Codasi la activitate stiintifica
Desi ocupa un post didactic, tinerii preparatori nu reusesc insa sa realizeze toate atributiile pe care un astfel de post le presupune. Alaturi de activitatea de predare si examinare a studentilor o parte importanta a postului didactic este si activitatea de cercetare, care este de altfel si criteriul fundamental pentru promovarea in functie. Acesta este un capitol la care odraslele UMF-istilor nu exceleaza. In timp ce preparatori de alte Universitati din Iasi au zeci de articole publicate in reviste cotate ISI din strainatate, si chiar granturi de cercetare de excelenta, urmasii cadrelor didactice de la UMF se „mindresc” doar cu cite 1-2 articole in reviste editate chiar de Universitate, sau comunicari stiintifice la Zilele Facultatii de care apartin. Pentru Bogdan Novac activitatea de cercetare se reduce la patru articole publicate in revista de anatomie a UMF. Pe aceeasi linie, Raluca Dragomir este in curs de a publica un articol in Revista medico-chirurgicala, ce apare in Iasi. In rest, dupa cum ea insasi ne-a declarat, activitatea sa stiintifica este completata de „citeva lucrari la Congrese nationale sustinute in Iasi: o lucrare la Zilele Facultatii de Medicina Dentara din 2005, si alte doua la evenimente de acelasi gen ce au avut loc anul acesta”. Nici Iustin Cotea nu sta mai bine. „Am doua articole ce urmeaza sa fie publicate. Ele au fost sustinute in cadrul comunicarilor stiintifice organizate cu ocazia Zilelor Facultatii de Medicina dentara”, sustinte prep. Iustin Cotea.
Rectorul Dragomir recunoaste ca legea echivalarilor e discriminatorie
Cel mai bine la acest capitol se plaseaza Iulius-Laurentiu Badescu, fiul prof. dr Magda Badescu din cadrul disciplinei de Fiziopatologie a Facultatii de Medicina generala. Preparator in Biologie celulara si moleculara, si rezident in genetica umana, Laurentiu Badescu a sustinut examenul de rezidentiat o singura data, in 2003, cind de altfel l-a si picat. Cu toate acestea, este destul de activ in cercetare. „Am mai multe comunicari la congrese nationale si internationale, vreo 50 de lucrari in extenso, si peste 100 de lucrari ca prim autor”, sutine Laurentiu Badescu. Tinerii UMF-isti nu au insa de ce se panica. Noua grila a standardelor de calitate, in functie de care se vor acorda salariile la UMF incepind cu anul universitar urmator nu acorda o prea mare importanta activitatii de cercetare a preparatorilor. „Pentru preparatori, activitatea de cercetare nu va avea o pondere importanta in grila calitatii stabilita pentru acordarea salariilor diferentiate. Ei sint la inceput si nu au foarte multa activitate la acest capitol”, ne-a declarat rectorul UMF, prof.dr. Cristian Dragomir. Cu toate acestea, rectorul considera ca legea ce echivaleaza postul de preparator cu cel de rezident ca fiind una nedreapta si discriminatorie, iar pe cei care au beneficiat de ea, privilegiati. „Concursul de rezidentiat este un examen la nivel national foarte greu care atesta cunostintele exceptionale in domeniu. Preparatorii nostri, sint ai nostri si nu putem spune nimic, insa trebuie sa recunoastem ca sint privilegiati prin aceasta lege. Din pacate, este o prevedere nedreapta”, a declarat prof.dr. Cristian Dragomir. Situatia se schimba insa cind vine vorba de fiii si fiicele cadrelor didactice. „Faptul ca sint copii ai cadrelor didactice din Universitate nu i-a ajutat cu nimic. Posturile au fost obtinute prin concursuri organizate legal. Iar daca au ajuns unde au ajuns, e meritul lor”, sustine rectorul Dragomir.
„Problema cea mai grava nu este ca au intrat aici, ci ca nu mai putem scapa de ei”
UMF Iasi are probabil cea mai mare rata a inflatiei de cadre didactice din tara. Cu 972 de cadre didactice, UMF depaseste cu circa 100 de persoane „cancelaria” Universitatii „Al.I. Cuza”, care are insa 36.000 de studenti, in comparatie cu cei 7.000 de medicinisti. Rectorul Dragomir recunoaste ca exista doua cauze majore care au provocat inflatia de cadre didactice: angajarile irationale de personal didactic din ultimii ani, mai ales preparatori si asistenti, si numarul destul de mare de profesori pensionabili mentinuti in activitate. Totul pare sa se mentina insa la nivel de recunoastere a problemelor existente, si mai putin la rezolvarea lor. Daca in privinta pensionarilor membrii Senatului au adoptat o grila de autoevaluare care permite continuarea activitatii didactice pentru mai mult de 80% dintre profesorii pensionabili, cind vine vorba de cadrele didactice tinere, angajate pe criterii discutabile, conducerea UMF da din umeri. „Nu putem sa dam oamenii afara”, sustine rectorul Dragomir. Decanul Facultatii de Medicina Dentara, unde s-au facut cele mai multe angajari in ultimii ani, recunoaste atit calitatea slaba a pregatirii multora dintre cei noi intrati, cit si dificultatea excluderii lor din sistem. „S-au facut angajari irational, fara a se lua in considerare adevaratele nevoi de personal ale facultatii. Multi dintre cei intrati sint foarte slab pregatiti. Problema cea mai grava nu este ca au intrat aici, ci ca nu mai putem scapa de ei”, sustine prof.dr. Norina Forna, decanul Facultatii de Medicina Dentara. Solutii pentru reducerea inflatiei exista si o recunosc chiar profesorii. Una dintre ele a fost propusa acum citeva luni chiar de rectorul Universitatii. Grila calitatii, in functie de care se vor acorda salarii diferentiate pentru toate cadrele didactice, era mecanismul numai bun pentru „a face curatenie” in UMF. Atita timp insa cit mult trimbitata grila a calitatii exclude singurul criteriu care ar putea realiza cu adevarat o selectie printre noii preparatori – activitatea de cercetare, sansele remedierii situatiei sint aproape nule. (N.V.)