„Am fost arestat din scoala de militia lui Igor Smirnov”

„Curatarea etnica este scopul final al guvernului de la Tiraspol”. Aceasta este convingerea Mariei Roibu, directoarea Scolii „Alexandru cel Bun” din Tighina, care o vara intreaga, alaturi de elevii sai si parintii acestora, a facut zid viu in jurul scolii pentru a o salva de ocupatia militienilor transnistreni. Impreuna cu Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Maria Roibu a participat ieri la lasi la o dezbatere despre scoala romaneasca din Transnistria, organizata de postul de radio Delta RFI. Povestea spusa de ei, traita zi de zi de romanii dintre Prut si Nistru, pare desprinsa dintr-un film istoric despre miscarea nationala din secolul XIX. Practic, in Europa secolului XXI, Transnistria este o insula de trecut. Pe care valorile actuale au lasat-o neatinsa.
Liceul din Tiraspol, sechestrat de militieni
Din cauza incapatinarii autoritatilor transnistrene de a nu oferi autorizatie de functionare scolilor romanesti, peste 500 de copii de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol nu au intrat inca in salile de clasa. De pe 1 septembrie, cind se inaugureaza anul scolar in Republica Moldova, in fiecare zi acestia au sperat sa poata incepe orele. Nu doar absenta autorizatiei de functionare i-a impiedicat sa faca asta. De pe 15 iulie, scoala este pur si simplu sechestrata de militienii transnistreni. „In acea zi, cind toata lumea era in vacanta, militieni si securisti au spart usile, au intrat si ne-au luat toata arhiva, toate documentele. Le-au incarcat in masini si, cum am aflat mai tirziu, le-au dus la sediul KGB din Tiraspol”, povesteste directorul Ion Iovcev. Ceea ce a urmat acestei actiuni in forta comandata de autoritatile transnistrene este impresionant. Elevi, parinti sau pur si simplu romani au protestat aproape zilnic impotriva deciziei guvernului separatist de a inchide de la 1 iulie scolile ce folosesc in procesul de invatamint grafia latina. Departe de a se lasa induplecat, Igor Smirnov s-a intaritat astfel. Mandatele de arestare vizindu-i pe protestatari au inceput sa curga, la adresa directorului liceului din Tiraspol fiind emise trei. „Am fost retinut doua ore pe 31 august pentru instigare”, povesteste acesta. O zi mai tirziu, cind copiii ar fi trebuit sa inceapa scoala, incordarea a atins cote maxime: in jur de o mie de protestatari si aproape trei sute de militieni mobilizati. Scenariul s-a repetat pe 3 si 15 septembrie, abia in aceasta saptamina obtinindu-se un acord de principiu de reluare – cu o luna intirziiere – a procesului de invatamint.
Parintii si profesorii au facut de paza in scoala toata vara
Spre deosebire de elevii din Tiraspol, cei din Tighina au inceput scoala de o luna. Aceasta insa cu pretul sacrificiului de o vara facut impreuna cu parintii. „Pentru a nu ajunge in aceeasi situatie ca la Tiraspol, de pe 16 iulie zi si noapte am facut cu totii, pe rind, de serviciu. Nu am vrut sa lasam sub nici o forma sa intre militienii in scoala. Am avut mare noroc ca in zona noastra se afla sediul Comisariatului de Politie al Moldovei si am fost ajutati si de politisti”, spune Maria Roibu, precizind ca scoala din Tighina – cu 1.600 de elevi – este cea mai mare dintre cele opt cu predare in limba romana. Rezistenta celor de aici este, fara exagerare, eroica. Caci le-ar fi fost mult mai usor sa accepte regulile impuse. Insa nu doresc cu nici un chip sa cedeze presiunilor exercitate de autoritatile regimului Smirnov, al caror scop precis este transformarea Transnistriei in pamint 100% rusesc.
Asa se face ca in Transnistria istoria se scrie si se invata in doua variante. „Copiii romani bat aceeasi minge cu copiii care merg la scolile rusesti, cumpara piine din acelasi loc, maninca prune din acelasi copac. Invata insa istorii diferite si ne este strasnic de frica la ce conflicte s-ar putea ajunge si in viitor din acest motiv”. Prezent la dezbaterea de ieri, prof.dr. Alexandru Calinescu, de la Universitatea „Al.I. Cuza”, a apreciat starea actuala din Transnistria ca pe una de schizofrenie: „Sa vezi in 2004 manuale romanesti cu litere chirilice este absolut aberant. Este un demers programat de fracturare a comunitatii romanesti”. (Mirela CORLATAN)