Avocatii – cei mai bogati profesori

luni, 17 iunie 2002, 23:00
3 MIN
 Avocatii – cei mai bogati profesori

Cel mai adesea, universitarii ce predau in institutiile de stat sint victimizati din cauza salariilor mizere pe care le au. „Stiinta pe gratis" este uneori „eticheta" care li se pune. Citeva zeci de profesori au reusit insa in ultimii ani sa sparga acest sablon. Ei pot cistiga intr-o luna echivalentul salariului pe un an si asta doar adaugind in orarul lor doua sau trei ore pe zi. In plus, statutul lor social se schimba, apropiindu-se mai mult de virful ierarhiei. Este vorba despre profesorii care sint avocati in salile de curs si despre avocatii care la bara sint profesori.
Jumatate dintre profesorii de la Drept practica avocatura
Dintre cei 25 de profesori de la Facultatea de Drept a Universitatii „Al.I.Cuza" (angajati cu carte de munca), de jure toti sint avocati. Asa cum sustine prof.dr. Ioan Macovei, decanul facultatii, toate cadrele didactice fac parte dintr-un barou sau altul, peste jumatate practicind propriu-zis avocatura. „A fost o perioada cind toti maestrii nostri -Grigore Teodoru, Constantin Zotta, Gheorghe Filip, Vasile Negru-, practicau avocatura. Prin ’80 s-a emis un ordin prin care profesorii de la Drept nu mai puteau fi si avocati, ordin ce a fost anulat in 1990", spune prof.dr. Ioan Macovei. Ca toti colegii sai, decanul Macovei a devenit el insusi la acea vreme avocat, insa nu a pledat la bara decit pina in 1992, cind a devenit prodecan. „Cei care nu mai practica avocatura sint suspendati, in sensul ca pot reveni la aceasta meserie daca doresc", explica prof.dr. Ioan Macovei. Chiar daca spune ca activitatile didactice si de cercetare, precum si functia de decan ii ocupa prea mult timp pentru a mai fi si avocat, prof.dr. Ioan Macovei pledeaza si el, fiind arbitru la Camera de Comert si Industrie.
Intr-un dosar se poate cistiga echivalentul a sapte salarii de profesor
Spre deosebire de superiorul sau, prodecanul Facultatii de Drept, conf.dr. Tudorel Toader, crede ca nu este bine ca un avocat sa faca o pauza de citiva ani, prin suspendare, pierzindu-si din exercitiul pledoariei. Conf.dr. Tudorel Toader a fost inainte de 1990 procuror, dupa 1990 optind pentru avocatura. Acum reprezinta unul dintre cele mai concludente exemple din Iasi de profesori-avocati. „Recent am avut un dosar in care am cistigat echivalentul a sapte salarii de la Universitate", spune conf.dr. Tudorel Toader. Si asta in conditiile in care, avind venituri proprii mari, din taxele studentilor, Facultatea de Drept isi permite sa-si plateasca profesorii cu mult peste suma alocata de la buget. Care este reteta succesului unui profesor de la Drept? La cele cinci-sapte ore de activitate didactica dintr-o saptamina, prodecanul Tudorel Toader mai aloca, in fiecare zi, doua-trei ore pentru avocatura. „Avocatura nu inseamna timp ocupat fizic; important nu este numarul cauzelor, ci complexitatea lor", spune acesta. O cauza grea are de sustinut, de exemplu, in celebrul „dosar al zaharului", in care il apara pe Eduard Pavaloaia. „Avocatura facuta de un cadru didactic e mai mult decit avocatura obisnuita", crede acesta, sustinind ca atit publicul din sala de judecata, cit si cei imbracati in robe, au alte asteptari de la cel care tine cursuri despre drept in amfiteatre.
Tinerii de la Drept isi impart si ei timpul intre catedra si bara
Inspirati probabil de succesul celor mai in virsta, tinerii care predau la Drept nu se lasa mai prejos cind e vorba de avocatura. De altfel, din colectivul de la „Cuza" majoritatea celor ce-si impart timpul intre catedra si bara sint asistenti sau lectori. Lect.dr. Dan Tudorache, profesor de drept civil, este unul dintre cei mai ocupati avocati, asa cum sustin colegii sai. Desi a sustinut examenul de definitivat abia in 2000, asistentul Septimiu Panaite isi imparte timpul intre cursurile de Dreptul muncii si cele zece dosare la care lucreaza ca avocat. Cauzele sale tin cu preponderenta de dreptul privat si de dreptul comercial, in cele trei ore pe care le aloca zilnic celei de-a doua meserii fiind inclusa si consultanta juridica pe care o acorda la cabinetul sau. „Avocatura ma ajuta foarte mult la facultate, pentru ca materia predata se sustine foarte adesea pe practica", spune acesta. Spre deosebire de colegii sai avocati, lect. Marius Balan sustine ca i-ar fi imposibil ca, pe linga cursuri, sa mai sustina si pledoarii in instanta: „Nu-mi ajunge timpul nici pentru pregatirea didactica", spune Marius Balan, profesor de Drept constitutional, considerind ca avocatura se potriveste mai mult profesorilor penalisti si civilisti. (Mirela CORLATAN)

Comentarii