Cea mai ordinara potlogarie funciara

Prefectura i-a declarat razboi total fostului sef al Politiei Judetene, Mircea Artenie. Dupa ce timp de un an si jumatate Prefectura nu a mai miscat nici un deget pentru anularea unui transfer ilegal de teren, lucrurile au reinceput sa se miste. De aceasta data, juristii Prefecturii au luat la puricat toate suprafetele de teren inscrise pe numele lui Artenie. Dupa citeva saptamini de cautari prin arhive si zeci de telefoane date in judet, Prefectura a ajuns la o concluzie aproape incredibila. Colonelul Mircea Artenie si familia acestuia au reusit sa obtina validarea dreptului de proprietate pentru o suprafata de 15 ha de teren, fara a-si dovedi insa drepturile decit pentru 4,1 ha. Practic, Artenie a reusit sa obtina 11 ha in plus in baza unor simple cereri sau contestatii. Aceasta in timp ce, conform legii, lipsa unui certificat de mostenitor sau a unei adeverinte era suficienta pentru respingerea cererii de repunere in posesie. „In rezumat, familia Artenie a solicitat repunerea in posesie de mai multe ori, pentru aceeasi suprafata de teren. Este vorba de acelasi pamint, existent la trei generatii diferite”, a explicat secretarul general al Prefecturii, Tudor Leonte. Pentru a clarifica definitiv cazul Artenie, Prefectura a chemat in instanta 12 persoane si institutii, de la membrii familiei Artenie si comisiile locale de fond funciar din Todiresti sau Harmanesti si pina la Agentia Domeniilor Statului.
Cum a inceput
Mircea Artenie a solicitat in martie 1991 punerea in posesie pe o suprafata de 6,91 ha pe raza satului Harmanesti din comuna Todiresti. Terenul ar fi apartinut bunicului sau de pe mama, Ioan Dandu, fiind preluat de stat in 1959. Comisia Judeteana de Fond Funciar (CJFF) a aprobat punerea in posesie pentru 3,07 ha, suprafata modificata ulterior la 4,5 ha. In baza hotaririi CJFF a fost emis un titlu de proprietate pentru 4,5 ha de teren in satul Harmanestii Vechi, pe numele lui Mircea Artenie si al rudelor acestuia, in cursul lunii mai 1993. Aceasta desi, conform actiunii depuse de Prefectura la Judecatoria Pascani, Artenie nu demonstrase prin cererea sa ca bunicul sau Ioan Dandu predase intr-adevar terenul la stat si nici ca petentii ar fi fost mostenitorii lui Dandu.
Bunicul lui Artenie nu mai avea teren?
Astfel, in rolul agricol al comunei Todiresti, Ioan Dandu detinea in 1958 o suprafata de 3,83 ha. Un an mai tirziu, bunicul lui Artenie nu mai avea decit 2,75 ha, pentru ca din 1960 sa nu mai figureze in registrul agricol cu nici o suprafata de teren. „Este posibil ca terenul sa fi fost preluat de stat. La fel de bine insa, el putea fi vindut. Petentii nu au demonstrat, cu martori sau cu acte, cum spune legea, ca Dandu ar fi ramas fara teren in virtutea decretului 115/1959”, a spus Leonte. Mai mult chiar, daca terenul ar fi fost preluat de la Dandu prin decretul 115/1959, acesta ar fi trebuit retrocedat doar din suprafetele apartinind fostelor IAS-uri si nu de pe raza CAP Todiresti, asa cum s-a intimplat. Concret, Artenie a obtinut 4,5 ha din cadrul CAP Todiresti, sustinind ca terenul initial fusese predat statului, adica unui IAS. Aceasta desi reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991 nu se poate face decit pentru terenuri predate la CAP. Practic, chiar daca Dandu a detinut 6,91 ha de teren pe care le-a predat statului, mostenitorii acestuia nu puteau cere retrocedarea terenului in baza Legii 18/1991, decit cel mult sub forma de actiuni.
Ce contesta juristii Prefecturii
Juristii Prefecturii au apreciat ca Ioan Dandu si-a vindut pina in 1959 terenul detinut in Todiresti, intrucit Artenie nu a depus la dosar nici un proces-verbal de preluare a terenului de catre stat. Presupunerea juristilor a fost intarita de faptul ca, intre 1945 si 1962, au fost emise numeroase legi si decrete prin care vechii proprietari au fost deposedati de terenuri. Dupa reforma agrara din 1945, prin care au fost preluate toate mosiile mai mari de 50 ha, numerosi proprietari au preferat sa-si vinda terenurile pentru a nu fi confiscate ulterior. „Dandu nu mai figureaza in registrul agricol cu suprafete de teren, imprejurare ce prezuma ca terenurile avute in proprietate in anul 1959 au fost instrainate catre persoane fizice necunoscute. Prezumtia instrainarii este intarita de faptul ca piritii, la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au atasat documente din care sa rezulte ca terenurile in discutie au fost predate la stat ori ca autorul lor s-ar fi inscris cu acestea in CAP”, s-a mentionat in actiunea depusa de Prefectura la Judecatoria Pascani.
In cazul cererii facute de Mircea Artenie pentru cele 6,91 ha de la Todiresti, juristii Prefecturii au identificat trei incalcari ale legilor fondului funciar. Astfel, fratii Artenie au primit 4,5 ha de teren, desi ultima mentiune din registrul agricol in dreptul bunicului sau era de 2,75 ha. Mai mult, Artenie nu a facut dovada ca este mostenitorul legal al bunicului sau, dovada care putea fi facuta doar printr-un certificat de mostenitor. Totodata, Artenie ar fi trebuit sa demonstreze ca bunicul sau a predat terenul la CAP, ceea ce insa nu s-a intimplat.
Testament pe nimic?
La numai o saptamina de la prima cerere de repunere in posesie, pe adresa CLFF Todiresti a ajuns o noua cerere, semnata de Vasile Artenie, fratele fostului sef al IJP. Acesta a solicitat retrocedarea a 4,475 ha, tot in satul Harmanesti, pentru el si fratii sai, Mircea Artenie si Gabriela Plesca. Cererea a fost sustinuta prin anexarea a doua testamente intocmite de Ioan Dandu si Elena Dandu, bunicii celor trei. Ambele testamente au fost intocmite pe 23 ianuarie 1958. La acea data, sotii Dandu apareau in registrele agricole cu doar 3,83 ha, iar la data decesului celor doi soti, acestia nu mai detineau nici o suprafata de teren. Practic, sotii Dandu ar fi lasat mostenire copiilor un teren pe care nu il mai aveau in proprietate. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost invalidata de comisia locala Todiresti, tocmai pentru ca nu fusese facuta dovada acestui drept. Artenie a contestat insa rezolutia data de CLFF Todiresti, comisia judeteana reconstituindu-i dreptul de proprietate asupra a 3,94 ha. In acest caz, prin actiunea in instanta inaintata in octombrie 2004, juristii Prefecturii au apreciat ca punerea in posesie a lui Artenie a fost ilegala, intrucit nu s-a facut dovada mostenirii efective si nici nu s-a demonstrat faptul ca terenul ar fi fost predat ulterior catre CAP Todiresti. „Prin testament, oricine poate lasa orice ca mostenire. Cita vreme insa nu exista un certificat de mostenitor care sa ateste efectiv transmiterea dreptului de proprietate, actul este nul”, a spus Leonte.
Leonte: „Tarlalele invocate in cele doua cereri sint aceleasi”
Mai mult, juristii Prefecturii au apreciat in cazul celei de-a doua cereri facute de fratii Artenie ca ar fi vorba practic de acelasi teren. Astfel, singura proprietate pe care o detineau sotii Dandu la data intocmirii testamentului erau cele 3,83 ha trecute in registrul agricol. Aceeasi suprafata a fost practic ceruta de fratii Artenie de doua ori, o data invocindu-se decretul 115/1959, iar a doua oara in baza celor doua testamente. „Din actele aflate la comisia locala si Prefectura rezulta ca este vorba de acelasi teren. Ca denumire populara, tarlalele invocate in cele doua cereri sint aceleasi”, a spus Leonte. Legea nu le interzicea fratilor Artenie sa solicite acelasi teren prin doua cereri diferite. Ilegalitatea sustinuta acum de juristii Prefecturii a fost insa ca ambele cereri au primit raspunsuri favorabile, finalizate cu puneri in posesie. „Prost nu este cel care cere, ci cel care da”, a conchis secretarul general al Prefecturii.
2,3 ha de pe coclaurii de la Strunga adusi direct linga Little Texas
Tot in martie 1991, Mircea Artenie a depus o a treia cerere de repunere in posesie, adresata de aceasta data Primariei Pascani. Prin aceasta, Mircea Artenie solicita, in numele sau si al celor doi frati ai sai, retrocedarea a 6,96 ha de teren care ar fi apartinut tatalui acestuia, Petru Artenie. Conform cererii lui Artenie, 4,1 ha de teren ar fi fost predat statului, iar 2,86 ha ar fi intrat in componenta CAP Blagesti. Conform documentelor aflate la Primaria Pascani, Petru Artenie a predat statului 4,1 ha de teren, raminind in proprietate cu 2,87 ha. Si aceasta cerere a fost invalidata de comisia locala de fond funciar, decizia fiind insa contestata de fratii Artenie. In final, CJFF a recunoscut dreptul de proprietate celor trei frati pentru o suprafata de 5,88 ha, din care 2,33 ha au fost retrocedate sub forma de actiuni la SC Agrocom Strunga. Ulterior, colonelul Mircea Artenie si-a transferat cele 2,33 ha de teren de la Strunga pe Sorogari, la 200 metri de Little Texas, printr-o procedura apreciata de juristii Prefecturii ca fiind ilegala. Mai mult, Artenie a reusit sa obtina punerea in posesie pe 0,5 ha. Atit acordarea terenului la Agrocom Strunga, cit si transferul acestuia la Iasi au fost atacate in instanta de Prefectura. „Institutia «transferului» de actiuni sau teren in fizic nu era reglementata la data efectuarii acestei operatiuni si, pe cale de consecinta, nepermisa. Ulterior, legiuitorul, prin modificarile si completarile aduse legilor fondului funciar, a sanctionat transferul de actiuni sau terenuri”, au argumentat juristii Prefecturii.
Prefectura a ajuns sa se dea singura in judecata
Pentru a fi siguri ca toate partile implicate in cazul Artenie vor ajunge in fata instantei, juristii Prefecturii au ajuns sa se dea singuri in judecata. Astfel, pe lista celor chemati la Judecatorie s-a inscris pina si Prefectura. Ca urmare, prefectul a dat in judecata chiar comisia judeteana de fond funciar pe care o prezideaza. Practic, prefectul a ajuns sa se dea singur in judecata. „Aici este vorba de o incompatibilitate «legala». Pentru a anula o hotarire a CJFF, aceasta trebuie actionata in instanta, chiar daca insusi prefectul este presedintele acestei comisii. Nu vrem insa sa oferim nici un argument partii adverse, asa ca ne asumam aceasta incompatibilitate”, a incheiat Leonte. Contactat telefonic, fostul sef al IJP a refuzat sa comenteze noua actiune depusa impotriva sa si a fratilor sai de Prefectura. „Eu, personal, nu mai am nici o treaba cu terenul. Am cedat proprietatea catre fratii mei inca de acum 12 ani. Nu sint parte procesuala. Prefectura poate sa ma cheme la judecata, dar sper ca instanta sa aprecieze corect faptul ca nu mai am nici o legatura cu pamintul familiei mele”, a spus Mircea Artenie. (Alex ZANOAGA)