Cine ia spaga cea mai mare

marți, 02 iulie 2002, 23:00
8 MIN
 Cine ia spaga cea mai mare

Scor egal la imagine proasta
De-a lungul anilor, intre politistii de la Serviciul Economic si comisarii Garzii Financiare au existat mai tot timpul mici neintelegeri. Fiecare il acuza pe celalalt, pe la colturi, ca traieste mai bine si cistiga mai multi bani cu munca mai putina. Aluzia era, bineinteles, la "atentiile" care curgeau din partea patronilor controlati. Cu toate acestea, cazurile de luare de mita s-au inregistrat numai in tabara celor de la Garda Financiara. Si nu au fost putine. Pina in prezent, sase comisari au fost cercetati penal pentru luare de mita, iar patru dintre ei au fost arestati. Printre acestia s-a aflat si fostul comisar sef al Garzii Financiare, Constantin Elisei. "Este o pata neagra pentru institutie", recunoaste Marian Bosianu , comisar-sef la Garda Financiara. Nici Politia Economica nu a scapat de scandaluri. Ultimii doi sefi, care au fost pina la actualul, au fost destituiti din functii. "Noul sef al acestui serviciu are inca multe de invatat. Dar este tinar, capabil si este posibil ca el sa fie exceptia ", spune lt. col. Stefan Alexa, seful IJP Iasi, referindu-se la " cutremurele" care au avut loc de-a lungul anilor la Serviciul Economic.
Salariu mic, trai pe picior mare
Un prim paradox la care se gindesc politistii cind ii pindesc pe comisari este cel referitor la salariu si la nivelul de trai. " Salariul net al unui comisar este mai mic decit cel al unui politist de la economic. Si totusi, ei traiesc mult mai bine decit noi ", a comentat un politist. " Daca va uitati ce masini au cei de la Garda Financiara" , a continuat politistul, " veti gasi Opel Vectra, Opel Kadet. Cel mai amarit dintre ei are un Oltcit ". Pentru a-si puncta ideea cit mai bine, politistul a dezvaluit " averile" colegilor lui. " Unii au apartamente de la parinti, iar altii stau in locuinte de serviciu sau in gazda cu chirie. Cei citiva care au masini, au doar Dacie" , a precizat politistul. In replica, referindu-se la situatia materiala a subordonatilor sai, comisarul-sef spune ca nu este una tocmai de invidiat. " Noi nu detinem parc auto la Garda Financiara. De aceea, comisarii merg pe teren cu masinile proprietate personala. Multe dintre acestea abia se mai tiriie, si nicidecum sa nu credeti ca angajatii acestei institutii se plimba in autoturisme luxoase", si-a aparat Bosianu angajatii.
Care este momentul mitei?
Singurul punct comun al celor doua servicii de control este ca ii pot "calca " pe patroni pentru a le lua la puricat actele. Dar, in timp ce aceste controale sint o obligatie de serviciu din partea comisarilor, politistii pot descinde la o firma numai dupa ce sint sesizati ca acolo ar fi nereguli. Cel mai adesea, politistii ar putea sa ajunga la diverse firme dupa ce sint sesizati de comisarii care au constatat nereguli. Dar ei se pling ca lucratorii Garzii Financiare transforma infractiunea in contraventie tocmai ca sa nu mai apeleze la politist si sa-si vada linistiti de treburi. In ceea ce priveste pirghiile de sanctionare a comerciantilor, acestea sint diferite. Primii lucreaza cu amenzi, al caror cuantum este cuprins intre 100.000 lei si cinci miliarde lei. In schimb, politistii nu pot decit sa ridice acte si sa faca dosare penale. Deci, care este momentul mitei?
Cum se negociaza amenda
Politistii spun ca cei de la Garda Financiara, in momentul in care descopera o ilegalitate, acolo unde exista un interes, negociaza cu patronul amenda si transforma infractiunea in contraventie si nu mai anunta Politia Economica pentru intocmirea vreunui dosar penal. "In cazul acesta, toata lumea cistiga. Patronul, ca scapa de o amenda care ar putea sa-i distruga afacerea, iar comisarul pentru ca primeste o atentie pentru ca a fost «milostiv». Atentia este cu atit mai mare cu cit comisarul este mai generos. Astfel, banii intra la bugetul de stat, iar ei incaseaza un anumit procent din amenzi. Bineinteles ca nu au nici un interes sa ne sesizeze pe noi" , ne-a declarat un ofiter din cadrul Serviciului Economic.
Tot politistii sustin ca " negocierea " amenzii are loc in anumite limite, pentru a nu distruge "vaca de muls ". "Daca amenda ar fi prea mare, agentul economic nu ar avea de unde sa o plateasca si nimeni nu ar mai cistiga nimic. In schimb, daca ii amendeaza cu o suma acceptabila, agentii economici sint multumiti ca au scapat ieftin, comisarul isi ia comisionul, statul isi ia partea lui si, dupa scurt timp, agentul economic isi continua linistit afacerile ilicite ", a mai adaugat acelasi ofiter de politie.
Comisarii lucreaza cu Parchetul de pe linga Judecatorie
Pentru a-si justifica punctul de vedere, politistii s-au legat de faptul ca nu o data au descoperit, in timpul controalelor lor la diversi agenti economici, diferite infractiuni care trecusera deja de filtrul comisarilor de la Garda Financiara sub forma de contraventii amendate. " Garda Financiara reprezinta un aparat de control operativ. Dat fiind specificul unitatii, in timpul unui control se pot constata o serie de aspecte care contravin unei legislatii in vigoare la un moment dat. Daca sint contraventii sau intrunesc elementele unei contraventii, ele sint tratate corespunzator prin amenda precum si dispunerea unor masuri complementare, cum ar fi confiscari sau chiar ridicarea autorizatiei de functionare. Daca se constata anumite aspecte de natura infractionala, comisarii intocmesc o nota constatatorie, ridica actele ca material probatoriu si formuleaza o sesizare penala pe care o inmineaza Parchetului de pe linga Judecatoria Iasi si nu Politiei Economice, pentru ca asa prevad legile in vigoare ", ne-a declarat Marian Bosianu, comisar-sef al Garzii Financiare Iasi.
"Daca le pui ceva in sacosa, nu te refuza"
Comerciantii spun insa ca cel mai tare se tem de controalele Garzii Financiare. " De fiecare data cind vin cei de la Garda, trebuie sa pregatesc cite o atentie. Asa este mai bine, pentru ca oricum imi gasesc ceva si ma amendeaza. Macar, daca le dau cite o atentie, imi dau o amenda mai mica. Am prieteni care s-au saturat sa le dea tot timpul cite ceva. Uneori iti vine sa inchizi si magazinul, pentru ca oricum nu cistigi mare lucru. Cit de in regula te consideri tu, ei daca vor tot iti gasesc ceva si te amendeaza de te ustura la bugetul firmei" , a aratat un patron. Acesta nu-i uita nici pe politisti, dar teama fata de ei este mai mica. " Eu personal nu am fost niciodata controlat de cei de la Politia Economica, dar am prieteni care au fost calcati si de politisti. Sint si ei oameni si, daca stii cum sa le vorbesti, poti sa te intelegi cu ei. Asta, bineinteles, daca nu ai facut vreo belea maxima. Le este frica sa primeasca bani, dar nu te refuza daca ii inviti la un sprit sau la masa. Daca le mai pui si ceva in sacosa, dupa citeva insistente nu te refuza ", ne-a declarat sub anonimat proprietarul unui magazin din Iasi.
Garda Financiara – spaima comerciantilor
Teama de Garda Financiara a fost confirmata de sefii celor doua institutii. "In ultima perioada, am constatat ca anumitor patroni le este frica mai mare de cei de la Garda Financiara decit de cei de la Politie, pentru ca Politia preia acte care sint instrumentate in prima faza de cei de la Garda Financiara. Cu privire la sanctiuni, cele aplicate de lucratorii de Politie nu sint atit de mari comparativ cu cele aplicate de alte institutii ", a spus lt. col. Stefan Alexa, seful IJP. "Este cit se poate de normal ca unui agent economic sa-i fie frica mai mare de Garda Financiara decit de Politia Economica. Noi putem aplica amenzi care pornesc de la 100 de mii de lei si pot ajunge pina la 5 miliarde de lei", a aratat Marian Bosianu de ce este justificata teama patronilor de subordonatii sai.
Politistii si comisarii, mina-n mina
Pentru eliminarea suspiciunilor privind "spaga" care s-ar lua, ofiterii din cadrul Serviciului Economic sint de parere ca este de ajuns ca activitatea Garzii Financiare si cea a politistilor sa fie coordonata de o singura persoana. Astfel, daca cei de la Garda constata o infractiune la un agent economic, ar trebui sa fie adusa la cunostinta politistilor pentru declansarea unei anchete penale. Referindu-se la aceasta propunere, comisarul-sef al Garzii a spus ca angajatii sai sint deseori solicitati de cei de la Politia Economica pentru efectuarea anumitor verificari fiscale si a stabilirii diferentelor de taxe neplatite la bugetul de stat de diferiti agenti economici. De asemenea, finalitatea unor asemenea actiuni este raportata de Garda Financiara la Parchet. "Nu cred ca o comanda unica a actiunilor comune facute de Garda Financiara si Politia Economica ar constitui un aspect benefic. Noi efectuam verificari financiar fiscale si nu anchete penale. Atit timp cit fiecare are atributii clare, nu vad nici un avantaj, dar nici nu ma pronunt impotriva acestei idei", si-a exprimat punctul de vedere Marian Bosianu.
Cine ii mai prinde pe comisarii care iau mita?
In plus, Bosianu a mai spus ca activitatea firmelor ar putea fi controlata profesional si fara ajutorul politistilor. "Din colectivul Garzii Financiare fac parte in mare masura economisti cu experienta. Nu stiu daca Politia Economica are oameni la fel de bine pregatiti ca ai nostri. In prezent, Fondul Monetar International si Uniunea Europeana nu agreeaza ca doua institutii ale statului sa efectueze acelasi gen de activitate. Daca Serviciul Economic ar fi desfiintat, noi cred ca ne-am descurca sa finalizam toate anchetele pe care oricum noi sintem cei care le incepem, deoarece avem oameni pregatiti. Nu stiu daca cei de la Politia Economica, cu oamenii pe care ii au in prezent, ar putea sa faca tot ceea ce este necesar intr-o ancheta economica. Pentru un asemenea gen de activitate le-ar trebui mai multi specialisti ", a mai adaugat Marian Bosianu. Cind a auzit ca Marian Bosianu ar agrea ideea desfiintarii Politiei Economice, cpt. Costel Drumea, seful serviciului economic al IPJ, a reactionat dur. "Daca politia economica ar disparea, nu vad cine ar mai fi cei care ar putea sa-i prinda pe comisarii Garzii Financiare cind iau mita?" , a aruncat intrebarea cpt. Costel Drumea.
Nici un politist nu ar schimba locul cu un comisar
Acest conflict, despre care nici una dintre cele doua institutii ale statului implicate nu vrea sa recunoasca ca exista, mocneste de mai multi ani. Ideile contradictorii despre modalitatea de ancheta cit si despre modul in care trebuie tratata o cercetare economica sint zilnic rostite de angajatii ambelor institutii. De aici si invidia ca unul sau altul are o masina mai scumpa sau o locuinta mai buna, bani mai multi in buzunar si mult mai multe avantaje decit celalalt. Cu toate acestea, nici unul dintre politistii de la Serviciul Economic sau comisarii de la Garda Financiara nu ar fi de acord sa faca schimb de servicii intre ei. Angajatii ambelor institutii beneficiaza de anumite avantaje, pe care le stiu numai ei si patronii certati cu legea. (Catalin STEFANESCU)

Comentarii