Caută 
3 MIN
Directia Muncii si Protectiei Sociale a fost atinsa in ultimele saptamini de puternice unde de soc datorate zvonurilor. Perioada de campanie electorala in care toti promit marea cu sarea, diversele stiri bune, cu mariri de salarii sau de alocatii pentru copii au dus si la iscarea mai multor zvonuri. Majoritatea lor sint in esenta pozitive, dar au efecte dezatruoase asupra institutiei de protectie sociala. Unul din ele a dus pur si simplu la cresterea peste masura a datoriilor catre bugetul de asigurari sociale. O recenta ordonanta care a radiat penalitatile la sumele datorate bugetului de stat i-a facut pe patroni sa spere ca si Ministerul Muncii va da o reglementare asemanatoare. In consecinta, de trei saptamini, aproape nici un angajator privat nu mai plateste contributiile de asigurari sociale. "Nu am avut niciodata datorii atit de mari, care sa depaseasca 600 de miliarde de lei. In ultimele saptamini, practic, s-au acumulat datorii si nu a intrat mai nimic in bugetul de asigurari sociale. Toti asteapta salvatoarea ordonanta care sa-i scape macar de penalitati. O astfel de reglementare nu se poate da atit timp cit bugetul nostru este deficitar", exclude aceasta posibilitate Ionel Calapod, directorul DMPS. Datele de acum o saptamina arata ca directia ieseana a platit anul acesta pentru pensii si alte drepturi sociale cu 87 miliarde de lei mai mult decit a incasat. Diferenta de bani a provenit din credite contractate de minister. Practic, zvonul aparitiei ordonantei care sa radieze din datorii nu a facut decit sa mareasca gaura din buget. Un alt zvon a adunat la usile directiei toti iesenii care indeplinesc conditiile de pensie, dar care nu au iesit pina acum din activitate, sperind sa-si mai rotuinjeasca cumva veniturile. "Am auzit ca orice guvern va veni, va modifica conditiile de pensionare. In mai rau. Eu am implinit virsta de pensionare luna trecuta, dar am cerut sa mai lucrez un an. Cind am auzit ca va fi mai rau, am revenit asupra deciziei", spune Mariana P. (57 ani). Acest zvon are o "vechime" de o luna. In acest timp, numarul celor care depun dosare de pensionare aproape ca s-a dublat. Doua zile pe saptamina sediul directiei este ca un furnicar, plin de persoane pensionabile care se grabesc sa prinda "ultimul tren", adica pensii calculate in functie de cele mai mari venituri in care sint incluse si sporurile. "Toti sint speriati, vin cu sesizari, cu reclamatii, ne inunda cu cereri", spune directorul Calapod. Desi directia are atributii si in alte domenii, aproape trei sferturi din activitate se invirte in jurul pensionarilor. In aceste conditii, concediile functionarilor sint uneori aminate, iar orele suplimentare au devenit o obisnuinta. Un alt zvon, venit de asta data pe cale oficiala, a adus tot pe pensionari in stare de frenezie. Vestea ca este posibil ca de pe data de 1 decembrie sa creasca pensiile cu 4-5% si nu cu 1% a dublat numarul convorbirilor telefonice catre directie. La Oficiul de pensii si la secretariat zbirniie telefoanele incontinuu. Virstnicii vor sa stie cind, cit si cum, timp de 10 ore pe zi. Orele de audiente sint si ele folosite in mare parte pentru infirmarea zvonurilor si pentru lamurirea pensionarilor. "Niciodata nu ne-am confruntat cu o asemenea situatie grava si alarmanta. Societatile comerciale nu-si platesc datoriile si din ce in ce mai multi ieseni vor sa iasa la pensie", spune directorul Calapod, care ieri, in zi de concediu, facea statistici la birou. Zvonurile, cu efect atit de rapid in rindul beneficiarilor de drepturi sociale, sint cele care dirijeaza din umbra o parte din activitatea directiei. (Dana PAVEL)
