In spitalele din Iasi inca se opereaza cu aparatura din anii ’50

La inceput de mileniu trei, cind lumea medicala are realizari cu totul remarcabile si cind pina la clonarea omului nu mai este decit un pas, sint totusi unitati medicale – culmea, din centre universitare – in care se lucreaza cu aparatura produsa la jumatatea secolului trecut. Astfel, daca la Iasi s-a ajuns la performanta de a se face interventii chirurgicale deosebit de complexe pe cord, iar transplantul de rinichi a devenit o banalitate, intr-o clinica universitara a Spitalului "Sf. Spiridon" – cel mai important spital din intreaga zona a Moldovei – medicii opereaza pe o masa din 1955 si folosesc inca lampi din 1958, care nu mai dau nici un randament. In loc sa apese pe un buton si masa de operatie sa ia forma dorita pentru ca pacientul sa fie pozitionat cum trebuie pentru interventie, medicii din Clinica de chirurgie maxilo-faciala sint nevoiti sa "regleze" bolnavul punindu-i cearsafuri facute ghemotoc sau saculeti cu nisip sub umeri.
Doua lampi nu lumineaza cit una noua
Daca imbinarea intre vechi si nou este atractiva, cel putin din punct de vedere arhitectonic, nu la fel se poate spune si despre situatia din spitale, unde aparatele vechi pot crea probleme vitale. Daca paturi sau dulapuri de 10-20 de ani sint aproape in fiecare clinica din Iasi, in ceea ce priveste aparatura, situatia este cu totul alta. "Avem in una din salile de operatie o lampa din 1958, care nici nu mai lumineaza cum trebuie. De aceea folosim doua lampi, cea de-a doua fiind mai «noua», de prin 1968, si ambele nu reusesc sa lumineze ca una noua. In interventiile noastre este nevoie de lumina focalizata pe suprafete restrinse, dar sintem nevoiti sa ne chinuim cu ce avem", ne-a spus prof. dr. Dan Gogalniceanu, seful Clinicii de chirugie buco-maxilo-faciala (BMF) a Spitalului "Sf. Spiridon". Acesta sustine ca, de ani de zile, au fost facute demersuri catre conducerea spitalului pentru achizitionarea unor aparate noi dar permanenta criza financiara din sistemul sanitar lasa pe o lunga lista de asteptare problema dotarilor, prioritare fiind asigurarea hranei si medicamentelor pentru pacienti. "Mai primim cite ceva donatii de prin strainatate si, chiar daca nu sint dintre cele mai performante aparate, tot este ceva decit nimic. Electrocauterul – folosit in timpul operatiilor pentru cauterizarea vaselor mici de singe – este si el vechi, cu greu reusind sa-l cirpeasca electricienii pe care-i platim noi", a mai spus seful clinicii.
Francezii s-au crucit
Pe de alta parte, din cauza ca in clinica nu exista un aparat de anestezie performant, nu pot fi realizate interventii chirurgicale complexe, care dureaza mai mult de 10 ore. "Nu ne putem aventura la interventii complexe de reconstructie a fetei, ce necesita transfer de tesuturi din alte zone anatomice, si care pot dura chiar 20 de ore. Chiar daca avem specialistii care pot face asta, piedica o constituie aparatul de anestezie, care nu poate functiona asa mult timp", s-a plins prof. Gogalniceanu, care spune ca ii este jena sa mai reinnoiasca cererile de dotare la care i s-a raspuns doar cu promisiuni. De altfel, o echipa de medici francezi care a vizitat acum citiva ani clinica a ramas uimita de performanta interventiilor chirurgicale ce se realizeaza cu aparatura pe care ei au mai vazut-o doar prin tarile lumii a III-a sau prin muzee. De ce este atit de saraca aceasta clinica? Poate si pentru ca nici unul din medicii de aici nu a ajuns, de-a lungul timpului, sef de spital.
Repetarea radiografiilor intr-un timp scurt poate fi nociva pentru organism
Tot la capitolul vechituri pot fi incluse si majoritatea aparatelor de radiologie din Policlinica nr. 1. Sint aparate din 1968, care nu mai functioneaza asa cum ar trebui, si din aceasta cauza unele investigatii radiologice trebuie repetate. Aceasta in conditiile in care radiologii se pling adesea ca trebuie sa limiteze numarul radiografiilor din cauza lipsei filmelor. Pe de alta parte, pe linga faptul ca oamenii sint pusi pe drumuri fara vina lor, repetarea unor radiografii in timp scurt pot avea influente nefaste asupra organismului.
Pentru aceasta situatie, nici un responsabil din Sanatate nu intrevede nici o solutie pe termen scurt. (C. DONOSE)