O afacere de-ti sta mintea-n loc

La RATC, legea a devenit o cirpa de sters pantofii afaceristilor. In dosul unor licitatii organizate suspect, miliarde de lei se scurg in conturile unor firme obscure. Ultimul exemplu de afacere care miroase de la o posta este licitatia pentru anvelope, din luna februarie 2002. Un intermediar cu doar doi angajati si-a adjudecat licitatia, in valoare de peste trei miliarde lei, desi concura cu un producator de talie mondiala: Michelin. Acesta din urma a fost defavorizat din start, caietul de sarcini al licitatiei prevazind si achizitia a sase licente de programe Windows de la ofertantul anvelopelor. Lucru care nu putea fi oferit de distribuitorii "Michelin", acestia neavind in domeniul de activitate asa ceva. Daca RATC voia si licente software, de ce nu a organizat o licitatie separata, pentru a obtine pretul cel mai mic? A fost o gaselnita de ultim moment pentru a elimina ofertantii nedoriti?
Cum a decurs licitatia
Pe 26 februarie, acest an, RATC organizeaza licitatie pentru achizitia a 500 de anvelope necesare autobuzelor si troleibuzelor regiei de transport. Numai doua firme se prezinta la licitatie: SC "Karus Impex" SRL din Iasi si distribuitorul liderului mondial: "Michelin Distribution Romania", filiala Iasi. "Am aflat absolut intimplator de licitatia de la RATC, nicidecum pe cale oficiala, si asa am participat la licitatie", a spus Cornel Arcip, directorul "Michelin" Iasi. Acesta a achizitionat caietul de sarcini si a aflat cu stupoare ca o parte din punctele oferite de regia de transport pentru adjudecarea licitatiei nu au nici o legatura cu anvelopele. Conform caietului de sarcini, 15 din totalul de 100 de puncte erau oferite pentru "facilitati", mai exact sase licente pentru programe Windows de computer. Practic, mecanismul de punctare a ofertelor licitate seamana cu sistemul de notare a elevilor la scoala. Nota maxima pe care o poate obtine un elev este 10, punctajul maxim pe care-l poate obtine o firma care liciteaza un produs este de 100 de puncte. Din moment ce obiectul de activitate al "Michelin" este numai producerea si distributia de anvelope, reiese ca aceasta firma nu are nici o posibilitate sa furnizeze licente pentru programe Windows, asa cum se cerea in caietul de sarcini. Cu totul altfel s-a prezentat situatia pentru "Karus Impex", care s-a angajat din start sa ofere "facilitatile". "Pe mine nu ma intereseaza de ce caietul de sarcini prevedea oferta de licente Windows. Asta s-a cerut, asta am oferit", s-a justificat Costel Nechita, patronul "Karus Impex".
Karus a cistigat la facilitati si la modalitati de plata
Din totalul de 100 de puncte, in caietul de sarcini al licitatiei se prevedea ca 60 reprezinta pretul, 20 modalitatea de plata, 5 cifra de afaceri si 15 "facilitatile". Ca producator de anvelope, "Michelin" a oferit un pret de 2,7 miliarde lei, fara TVA, pentru cele 500 de anvelope licitate. Pretul oferit de "Karus Impex" a fost mai mare cu citeva sute de milioane lei. Desi a cistigat toate cele 60 de puncte puse in joc pentru pret, "Michelin" nu putea acumula mai mult de 85 de puncte in final, pentru ca nu avea licentele Windows. Ca urmare a acestui sistem de punctare, "Michelin" a contestat licitatia. La aproape trei saptamini de la licitatie, raspunsul oficial a confirmat insa faptul ca jocurile fusesera facute: "Karus Impex" si-a adjudecat licitatia pentru 500 anvelope. Desi a fost punctata mai slab la capitolul pret, "Karus Impex" si-a scos pirleala la capitolul "facilitati", pentru care a primit maximum de puncte, ca si la modalitati de plata. "Michelin" a oferit o singura modalitate de plata: la 30 de zile. "Karus Impex", in schimb, a oferit solutii multiple de plata, de la cea facuta pe loc pina la cea facuta la 50 de zile. Este clar, in aceasta situatie, ca pretul anvelopelor livrate de "Karus Impex" a crescut pentru ca a oferit o plaja de plata mai larga.
Anvelopele au trecut peste lege
Procedura este, insa, cel putin dubioasa din punct de vedere legal. Conform Ordonantei 60/2001, privitoare la achizitiile publice, ofertantilor trebuie sa li se aplice un tratament egal. La articolul al doilea, punctul "d", se specifica chiar ca acest principiu trebuie respectat "astfel incit orice furnizor de produse sa aiba sanse egale de a i se atribui contractul". Numai ca producatorul de anvelope de talie mondiala Michelin pleca din start de pe locul doi, pentru ca nu avea cum sa ofere facilitatile cerute, adica programe pentru calculatoare.
In licitatia de la RATC, ofertele furnizorilor au fost evaluate prin aplicarea criteriului "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic". Adica pretul nu a fost criteriul exclusiv. In acest caz ordonanta prevede ca oferta cistigatoare se stabileste in urma unui algoritm de calcul. Conform ordonantei, criteriile de evaluare a ofertei care vor intra in algoritmul de calcul pot fi, dupa caz: termene de livrare, raportul cost/eficienta, caracteristici privind nivelul calitativ, estetic, tehnic sau functional, servicii postvinzare si asistenta tehnica etc, precum si pretul. Se observa ca toate aceste criterii se refera la produsul care urmeaza sa fie achizitionat si nu la alte produse.
Era, prin urmare, normal ca in cazul livrarii de anvelope sa fi fost luate in calcul criterii legate de acest produs. Doar asa licitatia ar fi putut fi considerata corecta si in spiritul ordonantei 60/2001, si nu prin solicitarea unor facilitati gen licente Windows. Cel mult, pentru achizitia unor produse de acest gen se putea organiza o licitatie separata cu furnizori din domeniu. (Catalin PRISACARIU)
Cartea de vizita a firmei "Karus Impex"
"Karus Impex", compusa din patron si doi angajati, este una dintre firmele de casa ale regiei de transport. Infiintata la sfirsitul anului 1998, firma este inregistrata ca platitor de TVA de-abia in iulie 2000, tipul de afaceri fiind "comert cu ridicata al altor produse". "Karus Impex" incheie anul 2000 cu datorii totale de 2,7 miliarde lei si cu un profit net de 37 milioane lei. Atit in 2000, dar mai ales in 2001, RATC pare sa fie cel mai important partener de afaceri al patronului "Karus Impex", Costel Nechita. Acesta a furnizat regiei de transport tone de motorina si de piatra sparta. Mai mult, a intrat si in circuitul compensarilor dubioase cu bonuri de energie de la RATC. Valoarea totala a afacerilor dintre "Karus Impex" si regia de transport, incepind din iulie 2000 si pina in prezent, este de peste 12 miliarde lei. La sfirsitul anului 2000, firma datora regiei de transport 800 milioane lei dintr-o suma de 1,4 miliarde lei, care reprezenta contravaloarea biletelor de calatorie cumparate de la RATC. In 2001, volumul afacerilor a crescut de aproape zece ori, la 11 miliarde lei. Din aceasta suma, "Karus Impex" mai datora inca RATC-ului 832 milioane lei la 13 martie, anul acesta, acestea fiind datele oficiale, de la acea vreme, din contabilitatea regiei. De cele mai multe ori, afacerile dintre regia de transport si Costel Nechita s-au facut prin intermediul biletelor de calatorie. "Karus Impex" achizitiona de la RATC bilete, in schimbul carora livra diverse produse. (C.P.)
Ziaristi de la "Monitorul", amenintati cu moartea de un escroc
Dezvaluirile facute in ultimele saptamini de ziaristii de la "Monitorul", in legatura cu afacerile dubioase derulate la RATC, au stirnit reactii dintre cele mai diverse. Atitudinea unui om de afaceri din Iasi are insa o relevanta aparte. Respectivul, patron al unei societati comerciale care face afaceri de miliarde de lei cu regia locala de transport, a solicitat o intilnire ziaristilor care scriu despre acest caz in "Monitorul". Din primele cuvinte, acesta le-a cerut ziaristilor sa nu mai publice nici un articol legat de afacerile necurate de la RATC, spunindu-le, verde in fata, ca vrea sa-i mituiasca. "O Dacie nou-nouta si 30 de milioane de lei", a sunat, sec, oferta omului de afaceri. Pentru a dovedi ca intentia este cit se poate de serioasa, ieseanul si-a sunat, de pe telefonul mobil, un angajat. "Aduci 20. In bancnote mici. Imi dai un apel cind ajungi in fata restaurantului din Podu Ros", au fost frazele rostite de acesta la mobil. Dupa numai cinci minute, alarma telefonului a sunat. Era apelul asteptat. Afaceristul a iesit in fata restaurantului pentru citeva minute. S-a intors repede si s-a reasezat calm la masa. Dupa citeva secunde a intins spre jurnalistul de la "Monitorul" o punga transparenta in care se vedea o "caramida" compusa din bancnote de 100.000 lei. Pentru ca ziaristul a refuzat mita propusa, afaceristul a trecut la amenintari. "Daca scrii ceva care sa-mi atinga afacerile mele la RATC, nu mai iesi viu din Iasi. Cu tine oricum as cheltui prea mult. Pot sa dau 150 de dolari la un moldovean, pentru ca am si cunostinte de-astea, si sa te lase fara miini sau fara picioare. Sa stii ca am facut asa ceva pina acum", au fost cuvintele acestuia. In debutul discutiilor, cind nu isi manifestase inca intentiile, omul de afaceri a insistat sa nu fie inregistrat si a cerut ca reportofonul sa stea tot timpul inchis si la vedere, pe masa. Atitudinea sa a fost dura si amenintatoare. Nu putem sa ii publicam numele deoarece discutia nu a fost inregistrata. Pentru a descuraja insa asemenea practici, si pentru siguranta fizica a ziaristilor Razvan Moldoveanu si Catalin Prisacariu, am considerat oportun sa publicam acest text. Politia supravegheaza acest caz. (MONITORUL)