Orasul sinuciderilor

Specialistii sustin ca, in multe tari, suicidul constituie prima cauza de mortalitate la persoanele cu virste intre 25 si 34 de ani, ceea ce reduce durata medie de viata cu circa 10-15 ani. „Practic, pina in 1989, notiunea de somaj nu exista decit in dictionare, asa incit doar bolile psihice si deziluziile in dragoste pareau a fi vinovate de suicid. Deteriorarea relatiilor umane, incertitudinea locului de munca si, adesea, insecuritatea generata de o societate aflata in plina tranzitie reprezinta numai citeva din motivele ce ar putea sa justifice cresterea alarmanta a numarului tentativelor de sinucidere din prezent, mare parte dintre ele finalizate. Toate acestea se constituie in factori declansatori si, de cele mai multe ori, agravanti ai conduitelor aberante care favorizeaza, ca unica solutie existentiala, suicidul”, este de parere prof.dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie „Socola”.
Unei crime ii corespund 1,8 sinucideri si 3,38 accidente
In Moldova, cele mai multe cazuri de sinucidere se intilnesc in judetele industrializate si cu migratie populationala, cum ar fi Iasi, Galati, Bacau, comparativ cu cele predominant agricole (de exemplu, Vaslui). Un raport intre numarul de crime, sinucideri realizate si accidente arata ca unei crime ii corespund 1,8 sinucideri si 3,38 accidente. Cele mai multe acte suicidare, in proportie de 55%, se petrec in mediul urban. „In ultimul timp, tendinta este de egalizare a numarului de cazuri de sinucideri de la orase fata de cel de la sate. Daca pina nu de mult la sate sinuciderea era privita ca un act necrestinesc, impotriva conceptelor religioase, in ultimul timp se observa o diminuare a rolului religiei in comunitatile rurale”, spune dr. Scripcaru. In functie de ocupatia sinucigasilor, studiile facute pe o perioada de 15 ani au aratat ca nu exista diferente semnificative (36% muncitori, 32% agricultori, 30% functionari). „Intr-o clasificare a factorilor ce favorizeaza actul suicidar, pe primul loc s-ar situa alcoolul, urmat de conflictele sociale si familiale, care sint la egalitate cu afectiunile psihice; la un numar relativ mare de sinucigasi neputindu-se afla clar cauza”, sustine dr. Calin Scripcaru.
Modificarile hormonale si consumul excesiv de alcool favorizeaza actele suicidare
In Romania, cele mai multe sinucideri au loc primavara si toamna, atunci cind au loc schimbarile de anotimp. O posibila cauza, sustine medicul legist, ar fi modificarile hormonale bruste ce survin in organismul uman de la trecerea de la anotimpul cald la cel rece si invers, ceea ce face ca populatia tarilor fara astfel de anotimpuri sa nu sufere aceste socuri. „A doua cauza este in mod cert reprezentata de consumul de alcool preponderent in lunile de toamna. Deloc de neglijat sint si lipsurile financiare, care genereaza o scadere a stimei de sine, dar si conflicte in familie”, a precizat dr. Calin Scripcaru. Psihiatrii spun ca, dupa ce trece efectul euforizant al alcoolului, apare o stare de depresie accentuata, sentimentul de culpabilitate si inutilitate. De asemenea, s-a mai observat ca viata in aglomerarile urbane este stresanta din punct de vedere psihic, problemele existentiale predispunind la izolare si depresie, acestea fiind tot atitea motive de sinucidere. Tentativele de sinucidere sint mult mai frecvente la femei, in proportie de 67%, fata de barbati, 33%. Cu toate acestea, raportul femei – barbati privind suicidul realizat arata ca, in urma unor asemenea acte, barbatii sfirsesc in proportie de 75%, in timp ce doar 25% dintre femei isi iau, cu adevarat, viata. „La femei predomina, cel mai adesea, spectaculosul, tendinta de a impresiona anturajul si de a obtine avantaje ideatice sau materiale. Multe dintre ele mor din greseala deoarece gresesc doza. In schimb, barbatii sint mult mai hotariti in finalizarea acestui act nefiresc. Ei prefera modalitati mai dure si mai eficiente, uneori chiar socante”, explica prof.dr. Petru Boisteanu.
In Romania, cei mai multi sinucigasi prefera sa se spinzure
Intr-un „top” al persoanelor ce au o predispozitie catre sinucidere sint cele deprimate, cele ce se drogheaza, alcoolicii, vaduvii, batrinii, adolescentii, cei necasatoriti si detinutii. „Nici o persoana ce face parte dintr-una din categoriile mentionate nu ar trebui sa fie singura. De asemenea, s-ar putea deduce ca lipsa unei relatii de familie, ceea ce confera o mai slaba insertie sociala, ar facilita luarea unei asemenea hotariri. Aparent in contradictie cu aceasta observatie este faptul ca, adesea, conflictele familiale se afla la originea unor sinucideri”, afirma dr. Calin Scripcaru. Metodele cel mai des utilizate de sinucigasii romani sint: spinzurarea; intoxicatia medicamentoasa la oras si cu insecticid la tara; aruncarile de la inaltime; aruncarile in fata trenului sau masinii; armele albe. Cele mai multe sinucideri, 70%, se produc in casa, in baie sau bucatarie, la oras, in timp ce la tara sinucigasii prefera sura, gradina, grajdul, podul casei. Restul de 30% se intimpla in afara gospodariei, respectiv la locul de munca, in spital, in padure, in parc sau cimitir. „S-a emis chiar ipoteza unui determinism ereditar in suicid, dar acest lucru nu a fost deocamdata dovedit. Se pare ca totusi comportamentul cistigat este mult mai pregnant fata de cel cu care ne nastem”, a mai adaugat dr. Scripcaru.
Exista o gena a suicidului?
In fiecare an, pe glob, circa un milion de oameni se sinucid, alte 20 de milioane ramin cu sechele dupa ce au incercat sa-si ia viata. Asociatia Internationala pentru Profilaxia Suicidului a facut cunoscut faptul ca, in lume, in fiecare ora 80-100 de indivizi recurg la acest gest disperat. Dintre europeni, ungurii sint cei mai inclinati catre sinucidere. Statisticile arata ca Ungaria are cea mai mare rata de mortalitate prin suicid – de trei ori mai mare decit restul tarilor europene – fiind urmata de Estonia, Letonia, Belarus, Federatia Rusa si Lituania, Romania fiind in ultima treime. Sociologii sustin ca pozitia Ungariei se explica atit prin temperament, dar si prin faptul ca lipsa unui relief variat – pusta maghiara – indeamna la depresie. „In prezent, studiile stiintifice au aratat ca printre cauzele suicidului se numara si prezenta unor hormoni in singe, cum ar fi serotonina si melatonina, care, in functie de concentratie, pot favoriza sau, din contra, pot proteja persoana contra suicidului. Mai mult decit atit, ultimele cercetari genetice pornesc de la teoria ca exista o gena a suicidului, a carei prezenta in genomul uman reprezinta un important factor de risc in pornirea actului suicidar. Acest lucru ar explica si faptul ca in Romania cea mai mare rata a sinuciderilor este in judetele cu populatie predominant maghiara: Harghita, Covasna, Tg. Mures”, explica conf.dr. Calin Scripcaru, medic in cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi. Barbatii unguri recurg de circa trei ori mai des la sinucidere (63,16 sinucideri la 100.000 locuitori) decit femeile (25,33 sinucideri la 100.000 locuitori). La celalalt pol, dovedind ca sinuciderea este doar accidentala, fiind, de regula, apanajul bolilor psihice, sint spaniolii si, in special, grecii, unde clima calda si relieful variat pare a-i indeparta de gindurile sinucigase.
Definitia sinuciderii
Psihiatrii spun ca suicidul se poate traduce prin incapacitatea unei persoane de a-si manifesta agresivitatea, pe care fiecare o detine intr-o doza mai mare sau mai mica, asupra celor din jur, si pe care o canalizeaza asupra sa. Sinuciderea, privita ca o moarte prematura inutila si nejusticata, reprezinta, pentru psihiatri, expresia unei crize existentiale si de constiinta determinata de o stare de disperare si de o mare tensiune afectiva si relationala.
Rata sinuciderii la Iasi, net superioara celei pe Romania
In judetul Iasi, pe anul trecut, rata sinuciderilor (calculata la 100.000 de locuitori) a fost de 17,58, aceasta insemnind 143 de sinucideri finalizate cu moartea. In anul anterior, numarul sinuciderilor a fost de 139, in crestere fata de anii anteriori, iar pe anul in curs, numarul prognozat este de 147. Daca am anualiza rata sinuciderilor de la Iasi din ultimele trei saptamini, am ajunge la o rata anuala a sinuciderilor de peste 3,5 ori mai mare, numarul de sinucideri putind fi de 520. Rata sinuciderilor de la Iasi pe anul trecut – 17,58 – este net superioara ratei nationale: 15,8 sinucideri finalizate la suta de mii de locuitori. (Mihaela CANANAU, Carmen MAFTEI)