Piramidele dacilor de la Tirgu-Frumos

Europa se poate mindri de acum inainte ca are si ea piramidele ei, precum Egiptul. Acestea sint la o aruncatura de bat de orasul Iasi, in comuna Helesteni, de linga Tirgu-Frumos, si au fost descoperite in luna iulie de o echipa de cadre didactice si studenti de la Universitatea "Al.I.Cuza" si Universitatea din Bari (Italia). Nu sint niste piramide din piatra, precum cele egiptene, ci din pamint. "In luna iulie ne-am propus sa descifram enigma celui mai mare complex arheologic din zona, din satul Movileni. Acesta este format din doua movile uriase de circa 14 metri inaltime fiecare si cu diametre de 120 de metri, legate printr-un val de pamint", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu, seful Catedrei de Istorie veche de la Universitatea "Al.I.Cuza", cel care a coordonat lucrarile de pe santierul arheologic.
Se estimeaza ca 100 de oameni au muncit cel putin trei ani la piramide
Valul de pamint ce leaga cele doua movile este lung de 120 de metri, lat de aproximativ 50, inalt de sase-sapte metri, lungimea axului principal al complexului fiind de 270 de metri. Valul de legatura intre movile a fost sapat de aceasta echipa pe tot parcursul lunii iulie, cercetatorii realizind ca este vorba de o necropola, cel mai probabil construita de geti in secolele V-IV inainte de Hristos. "Sustinem aceasta ipoteza deoarece in apropiere se afla cetatea getica de la Crivesti, comuna Strunga. Movilele sint prezentate in «Repertoriul arheologic», existind mentiuni despre ele inca din Evul Mediu", spune profesorul Ursulescu.
Desi cu cele 50 de milioane de lei pe care le-au obtinut de la Ministerul Culturii cercetatorii nu si-au permis sa sape inca movilele, ci doar valul, acestia si-au format deja o imagine. Movilele adapostesc, asa cum cred specialistii, mormintele (bazileicele) conducatorilor geti din zona (tarabostes). Alte movile descoperite in zona releva ca aici era necropola aristocratiei getice, ce rezida la Crivesti. Pentru constructia acestor movile, realizate din straturi succesive de pamint negru si argila, specialistii estimeaza ca 100 de oameni, in conditii optime, au lucrat cel putin trei ani, fiind vorba de echivalentul a 7.500 de vagoane de pamint.
Sapaturile au fost sistate pentru ca banii s-au terminat
Din cauza munitiei ce abunda in acest monument arheologic, ce a ramas din timpul celui de-al doilea razboi mondial cind reprezenta un punct de observatie pentru trupele romano-germane, sapaturile nu au putut inainta prea mult. Arheologii se asteapta sa gaseasca la baza movilelor constructii funerare din piatra, cu morminte de incineratie sau de inhumare ale conducatorilor geti: "Asa cum spune si Herodot, la intrare erau depuse, in urma sacrificarii, si alte personaje apropiate conducatorului: cea mai vrednica dintre sotii, pentru care era o onoare acest sacrificiu, sclavi sau cai", adauga prof.dr. Nicolae Ursulescu. Prin dimensiuni si conceptia arhitectonica, cele doua movile, vizibile de pe drumul Iasi-Tirgu Frumos, au ajuns sa fie comparate cu celebrele piramide: "Ar putea fi considerate niste piramide ale Moldovei, fiind unicate nu doar in Romania, ci chiar in Europa", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu. Pentru elucidarea completa a misterului de la Movileni, acesta estimeaza insa ca este nevoie de inca patru, cinci ani de cercetari. Dupa o luna de sapaturi cu excavatorul, pentru ca finantarea s-a terminat, movilele au ramas inca intacte. (Mirela CORLATAN)