Suspectul nr.1 in crima de la Bucium

Potrivit acelorasi surse, tinarul Alexandru Poca a cazut in plasa anchetatorilor dupa raziile prelungite care au maturat canalele Iasului, in urma carora au fost interogate peste 500 de persoane. Incercarea politistilor ieseni de a-l baga in arest pe Alexandru Poca sub acuzatia de vagabondaj arata ca anchetatorii incearca sa foloseasca toate subterfugiile legale pentru a-i tine strins pe cei banuiti ca sint implicati in agresarea lui Andrei Adrian Cutca. Acuzatia de vagabondaj este cu atit mai neobisnuita cu cit vagabonzii nu au mai intrat in atentia procurorilor ieseni de la Revolutie incoace.
Neavind nici casa, nici masa, cu atit mai putin un loc de munca, Alexandru Poca si-a facut veacul timp de trei ani prin Iasi, Husi si Timisoara. Retinut duminica de politisti pe baza de ordonanta, tinarul a fost prezentat ieri procurorilor ieseni cu propunere de arestare preventiva pentru "vagabondaj". Conform Codului Penal, articolul 237, vagabondajul este "fapta persoanei care nu are locuinta statornica si nici mijloace de trai, si care, desi are capacitatea de a munci, nu exercita in mod obisnuit o ocupatie sau profesie, ori nu presteaza nici o alta munca pentru intretinerea sa" si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la 3 ani. Dupa studierea dosarului, procurorii au apreciat ca acuzatiile la adresa presupusului vagabond nu sint suficiente si s-au opus masurii de arest preventiv. Potrivit prevederilor amintite, toti oamenii fara capatii pripasiti prin canalele Iasului ar putea fi tinuti in arest sub acuzatia de vagabondaj. Procurorii au apreciat ca infractiunea prevazuta de articolul 237 este cazuta in desuetudine si l-au lasat liber pe Poca.
Ipoteza ca un pedofil – probabil din rindul boschetarilor – l-a ademenit pe elevul de 15 ani intr-un loc ferit, unde l-a supus unor perversiuni sexuale infioratoare, a devenit cea mai batuta cale pe care merg anchetatorii. Dupa ce medicii legisti au descoperit ca Andrei Adrian Cutca a indurat frigul muscator pina si-a dat ultima suflare, fiind legat de git cu propria curea si acoperit peste cap cu un pulover, politistii au incercat reconstituirea ultimelor zile din viata copilului. Declaratiile facute ieri de colonelul Mircea Artenie, seful Politiei Judetene, par sa sugereze ca baiatul nu era strain de comportamentul boschetarilor. "Nu pot sa afirm ca a avut o legatura directa. Indiciile arata ca el circula in acest teritoriu (lumea boschetarilor- n.r.) . Fiind logopat, dupa cum spun psihologii, el cauta jucarii in gunoaie" , a precizat comandantul IPJ. Seful Politiei Judetene a explicat ca, pe linga generalul de brigada Lazar Cirjan – seful Directiei Politiei Judiciare din cadrul IGP – la Iasi au mai venit si politisti din judetul Buzau, unde s-au mai semnalat cazuri de pedofilie. Pe linga acestia, capitanul Ioan Cimpan, ofiter specialist la Politia din Cluj, va incerca sa faca portretul robot al pedofilului, pe baza informatiilor adunate pe parcursul anchetei.
Avind in vedere complexitatea cazului de pedofilie de la Iasi, una din metodele la care s-au gindit anchetatorii pentru a-l da de gol pe agresorul elevului de 15 ani este expertiza de laborator a unor probe biologice, adica testul ADN, folosit de experti la stabilirea paternitatii. "Toate procedeele si metodele criminalistice ale Politiei Romane vor fi folosite si la noi. Rezultatele probelor biologice reprezinta dovezile de capatii, intocmai ca si in cazurile de pedofilie de la Suceava" , a afirmat col. Artenie.
Cum ar putea fi descoperit agresorul lui Andrei Cutca
In general – atunci cind se confrunta cu un caz foarte grav de viol urmat de moartea victimei – anchetatorii pot aduna doua tipuri de probe: prin efectuarea autopsiei cadavrului sau prin gasirea unor urme microscopice "uitate" de agresor dupa ce si-a parasit victima. Din primul esalon fac parte fragmentele minuscule de tesuturi umane adunate de medicii legisti atunci cind analizeaza amanuntit corpul fara viata. Spre exemplu – sustin medicii legisti – in cazul unui viol, se cauta eventuale urme de lichid spermatic sau de spermatozoizi. Acestea sint analizate in laborator si rezultatele sint comparate cu probele biologice de singe sau sperma preluate de la unul sau mai multi suspecti. "Teoretic vorbind, metoda consta in reliefarea amprentei genetice, adica a ADN-ului. Astfel de analize se pot face si la Iasi, insa la Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" din Bucuresti exista aparatura mult mai performanta, cu fidelitate foarte mare de reliefare a compatibilitatii intre urmele recoltate la necropsie si probele preluate de la un anumit individ" , a explicat un medic iesean. In cea de-a doua categorie de probe intra datele gasite de criminalisti, incluzindu-se aici petele de singe sau de sperma, firele de par si posibilele fragmente minuscule de piele care apartin agresorului. Aceste "urme" pot fi gasite ori pe hainele victimei, ori pe sub unghii, presupunindu-se ca persoana agresata s-a luptat cu atacatorul si l-a zgiriat. Folosind testul ADN, anchetatorii pot obtine informatii cu greutate despre identitatea nevazuta a agresorului, comparindu-se analizele de laborator ale unor detalii descoperite de criminalisti cu probele biologice recoltate de la suspectii intrati in atentia Politiei. (Ioan MILICA, Dragos STINGU)