Un pensionar a cersit in genunchi un algocalmin

marți, 04 decembrie 2001, 00:00
5 MIN
 Un pensionar a cersit in genunchi un algocalmin

"Mosule, ai bani?", l-a chestionat o asistenta grabita. Mihai Baltariu, un pensionar de 70 de ani, nu a avut, si atunci asistenta i-a spus ca lui nu i se va face radiografie, trecind impasibila mai departe, la un alt bolnav. Mihai Baltariu a ramas cu privirea umezita dupa ea si cu durerea cumplita de picioare care-l sufoca. Timp de doua zile, pensionarul de 70 de ani a asteptat sa i se faca "filmele", pentru a afla cauza durerii care-i sfredelea oasele de la picioare. Dar mai mult s-a rugat sa primeasca un calmant, un algocalmin, orice i-ar mai fi ostoit suferinta. Nu l-a primit si, pentru ca nu mai suporta durerea, dupa doua zile, in miez de noapte, s-a tirit plingind pina la asistenta de serviciu si a rugat-o in genunchi "sa-mi dea o pastila care sa ma faca bine sau sa-mi inchida ochii pentru totdeauna".
"Daca n-ai bani, asteapta pina in 2002"
Durerile au inceput de pe 21 noiembrie, cind, ingrijorata de suferinta barbatului, familia a decis sa-l duca la spital. Pentru ca acuza dureri in zona abdominala, personalul de pe Ambulanta l-a dus la Spitalul "Sf. Spiridon", la Clinica de Gastroenterologie, mai ales ca, in urma cu mai multi ani, Mihai Baltariu suferise o interventie chirurgicala la stomac, fiind suspect de un neoplasm gastric. Dupa sapte zile, timp in care a fost supus la numeroase investigatii clinice si de laborator, bolnavul a fost indreptat catre Clinica de Reumatologie a Spitalului de Recuperare cu observatia de lombosciatica. Aici a inceput insa calvarul.
Timp de doua zile, Mihai Baltariu a fost tinut degeaba in spital deoarece nu a primit nici un medicament si nu i s-a facut nici o investigatie medicala. Una din analizele facute la "Spiridon" puneau in evidenta totusi unele suspiciuni de tumora osoasa. I s-a explicat insa ca nu i se poate pune diagnosticul definitiv pentru ca sint necesare mai multe radiografii, si nu sint filme. Singura solutie ar fi sa le faca in alta parte, pe banii lui. "M-au intrebat: «Mosule, ai bani? Ca altfel astepti pina in 2002 sa faci radiografiile", povesteste Mihai Baltariu. Ochii ii joaca in lacrimi si-mi spune: "Da’ un algocalmin puteau sa-mi dea, nu-i asa? Ma durea foarte tare, i-am rugat, dar mi-au spus ca nu au".
Trei radiografii pe zi la o suta de bolnavi
Chinurile au durat doua zile, perioada in care s-a chircit pe pat, a plins, s-a rugat la Dumnezeu sa-l ajute sau sa-l ia la El, s-a rugat de medici si asistente. Zbaterea lui neputincioasa nu a impresionat pe nimeni. In cea de-a doua zi, dupa miezul noptii, s-a tirit pina la cabinetul unei asistente si a rugat-o in genunchi sa-i dea ceva. Orice. De mila lui, asistenta i-a facut un tratament de fizioterapie, cu ionizari. Nu l-a ajutat, dar a avut sentimentul ca, in sfirsit, cineva a observat ca exista si ca sufera. A doua zi, dupa ce familia revoltata a cerut lamuriri sefei de clinica, aceasta i-a dat un calmant din rezervele personale. Radiografii tot nu i-au facut. "Mi-au spus ca, pentru mine, nu au. Sint putine filme in spital si probabil le fac la cei tineri. Eu…", a spus el dind cu inteles din mina. "Sefa clinicii, prof.dr Rodica Chiriac, mi-a spus ca pentru clinica ei au fost repartizate numai doua filme, iar nevoie de radiografii au peste 20 de bolnavi. Asa incit au fost alese cazurile cele mai grave, dar tatal meu nu era printre ele", povesteste una dintre fiicele bolnavului. "99% dintre pacienti se confrunta cu aceleasi probleme. Este o situatie de netolerat. La o suta de bolnavi, citi am in clinica, am dreptul la numai trei radiografii pe zi. Nici analgezice nu primim; le mai dau eu din rezervele mele, alteori le cumparam cu banii nostri. Vin bolnavi din alte judete si stau de pomana in spital pentru ca nu avem nici posibilitati de diagnostic si nici medicamente sa-i tratam", explica situatia din spital prof.dr Rodica Chiriac.
"Nu va convine, luati-l acasa"
Neintelegind de ce il mai tineau in spital daca tot nu i se facea nimic, fiica lui Mihai Baltariu s-a dus la directorul spitalului, prof.dr Octavian Petrescu. "Acolo m-am confruntat cu o situatie ridicola. Directorul a inceput sa-mi insire tot felul de probleme, numai cea a filmelor nu. Iar la intrebarea mea «Ce ar face dumnealui in locul meu?» mi-a raspuns foarte scurt: «Astea sint conditiile. Nu va convine, luati-l acasa»", explica fiica bolnavului, inca uluita de atitudinea celor din spital. Dr. Petrescu neaga ca i-ar fi recomandat femeii sa-si ia tatal acasa, dar recunoaste ca nu sint nici filme, nici medicamente. "Nu am bani. Furnizorii nu mai vor sa ne dea pe datorie. Nu am ce sa gestionez. Aici, ziua de internare este evaluata la un sfert ca la «Neurochirurgie» sau «Spiridon». Si mincarea am rationalizat-o. In loc de 32.000 de lei pe zi pentru fiecare bolnav le dau la jumatate. Ce se nimereste: varza, fasole, cartofi. De dieta, nici vorba", incearca sa explice dezastrul din spital dr. Petrescu.
Ca Mihai Baltariu sint sute de bolnavi
Pina la urma, familia lui Mihai Baltariu a decis sa-l duca la Policlinica Balneara, a platit circa 300.000 lei si a revenit la spital cu radiografiile. Pe baza acestora, in zilele urmatoare se va stabili diagnosticul. Dar ca Mihai Baltariu mai sint sute, poate mii de bolnavi care asteapta sa vina filmele pentru radiografii sau banalele algocalmine. In momentul cind la Iasi a ajuns sa se faca in mod curent transplant renal, iar chirurgii cardiologi indraznesc tot mai mult in chirurgia cardiovasculara, la Spitalul de Recuperare nu se poate face o radiografie. Saracia care erodeaza de ani de zile sistemul sanitar isi prezinta cea mai cinica fata la "Recuperare".
"De ce dupa o viata, timp in care parintii nostri au muncit enorm pentru tot ce avem noi acum, nu merita ceva mai mult?", "De ce sint tratati in spitale ca niste «relicve» din trecut?, "De ce sint intrebati «mosule, ai bani?», cind ei, saracii, isi duc zilele de azi pe miine?", "Unde sint banii din asigurarile de sanatate care se opresc din pensiile lor?", "Unde este conduita civica a unui director de spital si cum explica dumnealui faptul ca, intr-un spital atit de mare, nu este un film?". Acestea sint doar citeva din intrebarile la care fiica lui Mihai Baltariu asteapta un raspuns. Pina il va primi, cei ca Mihai Baltariu isi vor plinge durerea in continuare, in nepasare, prin spitale. (Mihaela CANANAU)

Comentarii