Un pensionar de 93 de ani poate lasa Iasul fara apa

Un pensionar de 93 de ani si fiul acestuia, in virsta de 55 de ani, tin in sah RAJAC. Cei doi se opun categoric schimbarii conductelor ce trec pe sub terenul lor. Conductele, aflate in stare avansata de degradare, alimenteaza orasul cu apa din sursa Timisesti. Conditia pusa de stapinii terenului este plata unei chirii lunare si acordarea de catre regie a unei despagubiri de 60.000 de euro pentru folosirea abuziva a proprietatii lor din 1971 si pina in prezent. RAJAC sustine insa ca nu are cu ce plati si ameninta cu exproprierea pe cei doi. In replica, iesenii si-au angajat un avocat si au actionat regia in judecata. Daca aceste conducte s-ar sparge, multe familii din Iasi ar ramine fara apa. Asta pentru ca, pur si simplu, familia Maxim nu va permite accesul nimanui pe proprietatea sa. Iar RAJAC, pina una sau alta, nu va avea ce face decit sa se uite peste gard.
„Vom sapa precum cirtitele”
„Calciiul lui Ahile” al regiei il reprezinta 300 de metri patrati de pe strada Petru Poni, in Pacurari, undeva in spatele scolii cu acelasi nume. Terenul este proprietatea familiei Maxim. In acest teren se afla ingropate, din 1971, doua imense conducte de alimentare cu apa a Iasului. Pentru anul acesta, regia si-a planificat schimbarea tevilor, roase de rugina si erodate de milioanele de metri cubi de apa ce trec pe aici. Totul s-a oprit atunci cind specialistii au vrut sa faca schita topometrica a traseului conductelor care traversau terenul familiei Maxim. Proprietarii le-au interzis cu desavirsire accesul. Oamenii, nedumeriti total, si-au luat instrumentele si s-au intors cu capul intre umeri la sediul regiei. Dupa care au inceput discutiile dintre cele doua parti pentru rezolvarea problemei. „Vor sa sape linga casa mea. Santul ar urma sa ajunga la aproape un metru de casa. Iar aceasta este construita in 1957. Lucrarile celor de la RAJAC nu ar face altceva decit sa o darime. Sa plateasca despagubiri pentru anii in care mi-au ocupat terenul cu conductele. Iar de acum incolo, sa plateasca o rata lunara de 300 de euro pentru cei 300 de metri patrati de teren pe care nu pot construi nimic”, a sustinut Ioan Maxim, in virsta de 55 de ani. „Nu putem plati banii decit cu hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila. Daca vom fi obligati la achitarea sumelor, acestea se vor regasi in pretul crescut al apei furnizate populatiei. Nu ne lasa sa intram pe terenul sau, atunci vom patrunde prin pamint, precum cirtitele. Spargem mai sus de terenul familiei Maxim si patrundem prin tunelul in care sint montate tevile. Mai exista si solutia actionarii in instanta pentru expropriere, dar dureaza mult timp”, a expus punctul de vedere al regiei Ioan Toma, directorul general. Ioan Maxim a gasit o solutie a problemei. „Sa mute conductele pe strada din apropiere, la vreo 30 de metri. Este domeniul public si nu au nevoie de aprobarea oamenilor. Dar ii costa prea mult, asa mi-au spus. Atunci sa plateasca chirie, mama lor”, spune hotarit acesta.
Inchis de Militie pentru o centura de jandarm
Povestea legaturii dintre conductele RAJAC si familia Maxim a inceput cu aproape 35 de ani in urma. Casa de la numarul 2D a fost ridicata de Ion Maxim, acum in virsta de 93 de ani, inca din 1957. „In 1971 au venit le mine cei de la Ape si mi-au spus ca trebuie sa le dau voie sa ingroape doua conducte pe terenul meu. Chiar de atunci nu am fost de acord cu asa ceva, deoarece stiam ca nu voi mai putea construi nimic pe bucata respectiva de teren. Dar, stiti cum erau vremurile. Imediat dupa refuzul meu, am fost chemat de primul secretar, de primarul de atunci, de conducerea de partid pentru a ma «imblinzi». Am refuzat accesul celor de la Ape, asa ca imediat m-am trezit luat pe sus de Militie. Eu si cu un vecin, Vasile Horaicu, care nu a fost de acord nici el sa-i treaca conductele pe teren, am ajuns in arestul Militiei. Motivul? Au gasit in podul vecinului o centura de jandarm, de cind acesta a fost cadru activ, si i-au reprosat ca el a batut oamenii. Eu am fost luat «la pachet» cu Horaicu. O saptamina ne-au tinut in beciuri. Cind m-am intors acasa, coductele erau deja bagate in pamint”, ne-a povestit cu amaraciune Ion Maxim. Fiul acestuia, Ioan, isi aminteste ca cei de la Ape au lasat dezastru in urma lor. „Aveam mai multi copaci pe terenul respectiv. I-au taiat si ne-au platit 600 de lei, contravaloarea lor. Mai sus de casa au pus conductele pe suporturi de beton, au sapat un tunel si l-au acoperit cu dale de beton. La sfirsit, deasupra dalelor au adus resturi de caramizi si bolovani. A trebuit sa facem curat si sa cumparam vreo 10 bene de pamint pe care le-am pus deasupra dalelor. Stratul pe care sint rosii are doar 30 de centrimetri grosime dupa care dai de beton. Au darimat gardul si asa l-au lasat”, ne-a declarat, revoltat si acum, Ioan Maxim.
Indundatiile se tin lant
Prezenta conductelor ingropate in terenul lor le-a adus necazuri familiei Maxim. Una dintre amintirile neplacute dateaza din 1986. „La capatul casei mele, unde se termina tunelul lor in care conductele sint pe suporti de beton, au facut un canal de vizitare, acoperit de un capac metalic. Intr-o noapte, pe la ora 2, ne-am trezit cu fintina arteziana in curte. Am aflat dupa aceea ca sus, la statia de pompare, angajatii s-au imbatat si au deschis vana de pe retur la maxim. Suvoiul de apa cu presiune a tisnit prin gura de canal din curtea noastra. Toata noaptea am avut inundatie”, ne-a spus batrinul Maxim. In urma cu 5 ani, alta belea cu conductele de apa. „S-a spart una dintre ele la mai putin de doi metri de casa. Alta fintina arteziana a aparut la noi in curte. Au venit «meseriasii» de la RAJAC, au invelit gaura cu o bucata de cauciuc si pe deasupra au pus un colier metalic. Tine ca mortu’ cu mina”, a mentionat Ion Maxim. Proprietarul traieste tot timpul cu groaza aparitiei gheizerului in curtea sa, urmatorul putind chiar sa-i darime casa si sa-i ia agoniseala de-o viata. Iar conducerea RAJAC trebuie sa gaseasca o solutie pentru a putea schimba ruginiturile din pamintul lui Maxim. Deocamdata, se desfasoara un proces despre care nimeni nu stie cind se va termina. Cert este ca, daca astazi conductele ruginite se sparg, zeci de mii de ieseni au toate sansele sa ramina fara apa in case.
Ce spune legea despre expropriere
Conform articolului 7 din Legea 33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, „utilitatea publica se declara de Consiliul Judetean pentru lucrari de interes local”. Solutionarea cererilor de expropriere sint insa de competenta Tribunalului. Exproprierea se decide printr-o decizie definitiva si irevocabila. Cuantumul despagubirilor, daca nu au fost convenite de parti, sint stabilite tot de instanta. Daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate, fostii proprietari pot cere retrocedarea lor. Toate cheltuielile legate de realizarea procedurilor de expropriere, inclusiv inaintea instantelor judecatoresti, se suporta de catre stat. (Vasile MIRON)