Medicii pleaca pe capete din spitale

In coltul din dreapta-jos al paginii unu a ziarului de ieri puteati citi un anunt publicitar interesant: „Niros 27 recruteaza medici francofoni pentru spitalele din Franta". Este deja un semn: astfel de anunturi au invadat Romania. Ceea ce s-a intimplat in Polonia si Ungaria dupa 2004, imediat dupa aderarea la UE, isi face loc acum pe piata din Romania, inclusiv in Iasi: migrarea fortei de munca bine calificata din domeniul medical. In ultimii patru ani au plecat din Iasi 1.400 de asistenti medicali cu contracte in strainatate. Foarte grav, insa pare ca aceasta nu e nimic fata de ce va urma. Mai mult, daca medicii nu prea au putut sa plece pina acum, inceputul de an pare sa indice o explozie de demisii si cereri de emigrare din partea acestora: 60 numai in primele trei saptamini de dupa aderare. Iasul, centru medical important, are de-a face astfel cu o provocare serioasa tocmai intr-un domeniu care-l individualizeaza in zona si chiar la nivel national.

„In primele trei saptamini ale acestui an am semnat 60 de certificate de buna practica pentru medicii ieseni care vor sa plece in strainatate. Este un numar impresionant si ingrijorator, mult mai mare decit in anii trecuti, cind plecau din Iasi in jur de 70-80 de medici pe an", ne-a declarat Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Iasi. El sustine ca liberalizarea pietei muncii din Uniunea Europeana pentru medici va avea un impact deosebit asupra Romaniei, impact pe care in mod sigur il vom resimti si la Iasi. Zilele trecute, principalele tari ale Uniunii au anuntat, conform spuselor lui Astarastoae, numarul locurilor disponibile pentru medicii care vor sa emigreze din Romania: Marea Britanie – 1.200 de locuri, Franta – 5.000 de posturi, Italia – 2.000 de disponibilitati, in timp ce Germania asteapta 1.500 de medici care sa lucreze in sistemul de asigurari de sanatate. Cei care vor sa ocupe aceste locuri trebuie sa cunoasca, adesea sumar, limba tarii in care vor sa emigreze si au nevoie doar de doua documente din partea autoritatilor romane: certificatul de buna practica, eliberat de Colegiul Medicilor, si certificatul de conformitate cu Directiva Europeana privind studiile medicale, eliberat de Ministerul Sanatatii.

Presedintele Colegiului Medicilor din Iasi considera ca plecarea medicilor va crea doua probleme grave: o posibila lipsa a cadrelor medicale specializate, pe termen lung, si diminuarea numarului virfurilor in domeniu. „Vor pleca cu precadere tinerii si cei foarte bine pregatiti. Motivatiile lor sint pe de o parte financiare – in strainatate vor fi platiti de 8-10 ori mai bine -, iar pe de alta parte tin de statutul social. Un medic din UE este respectat de stat si comunitate, nu este sicanat cum se intimpla la noi", a mai spus Astarastoae.

In SUA se plateste si mai bine

„Toti ne gindim sa plecam. Cind am fost la niste cursuri la Tirgu Mures, am avut ocazia sa aflu de la un medic din Statele Unite ca, la cei 43 de ani pe care ii are, cistiga 120.000 de dolari pe an. Amindoi avem aceeasi specializare si aceeasi virsta. Eu cistig insa putin peste 800 de euro pe luna si, ca sa ajung la suma asta, fac de trei ori mai multa munca in spital decit colegul meu american", spune dr. Anda Paulet, medic primar de urgenta, cu peste15 ani vechime, la Unitatea Primire Urgente a Spitalului „Sf. Spiridon".

Oferta de locuri de munca pentru medici vine in general din tari ca Olanda, Marea Britanie, Franta sau Italia. Olandezii, de exemplu, fac recrutari de medici romani pe internet, indiferent de specializare, oferind salarii de 45.000 de euro pe an si accesul pe o piata a muncii ceva mai liberala decit cea britanica. Necunoasterea limbii nu reprezinta neaparat un handicap, pentru ca la angajare este necesara doar cunoasterea limbii engleze. In Marea Britanie se cere o cunoastere buna a limbii engleze (conversational si limbaj de specialitate), diploma de licenta, minim trei ani de practica. Se ofera in schimb un salariu de 75.000 de euro pe an, pachete atractive de instalare pe post, programe de instruire si oportunitati de specializare. Pentru generalisti si specialisti stomatologi, contractele in aceasta tara ofera 4.800-5.800 de lire sterline pe luna, contracte de minim un an de zile, cazare si o masa pe zi.

Primele semne de ingrijorare

Situatia plecarii medicilor a pus deja pe ginduri multi dintre medicii spitalelor iesene, care cred ca peste doi ani in sistemul sanitar se va produce un gol de personal in multe specializari. Prof.dr. Marin Burlea, directorul Spitalului de Copii „Sf. Maria", spune ca i-au plecat deja definitiv trei medici. "Sint ingrijorat pentru ca sint foarte bine pregatiti cei care vor sa plece. Medicii tineri care au facut stagii au avut burse sau doctorate in strainatate, s-au lipit de structura unor spitale din tarile Uniunii Europene si au facut fata cu brio cerintelor de acolo", sustine profesorul Burlea. "Vor pleca foarte multi dintre noi, mai ales ca acum se echivaleaza mai usor studiile. Mai mult, firmele racoleaza acum tinerii imediat dupa ce termina scoala, ca nici experienta nu mai conteaza acolo, fiind calificati la locul de munca", spune si asistenta Codrina Dimitriu. Deocamdata, managerii spitalelor spun ca tin sub control situatia, incercind sa formeze asistentii tineri. Insa, in timp, situatia se va agrava: tinerii asistenti pregatiti in spitale sint viitorii emigranti. Directorul Autoritatii de Sanatate Publica (ASP) Iasi, dr. Mihnea Hurmuzache, considera insa ca spitalele trebuie sa se adapteze mobilitatii de pe piata muncii si concurentei de oferte de locuri de munca. „Profesorii ar trebui sa-si formeze cit mai multi oameni buni, in acest lucru constind valoarea lor didactica. In Occident, un profesor medic este cu atit mai renumit cu cit are mai multi medici tineri formati de el", este de parere dr. Mihnea Hurmuzache.

Experienta poloneza

In primii doi ani dupa aderarea la UE din 2004, Polonia s-a confruntat cu un val masiv de emigrari ale medicilor. S-a ajuns in situatia ca numarul angajatilor de specialitate din spitale sa fie insuficient, iar calitatea actului medical sa fie periclitata pina la nivel de „stare nationala de necesitate". Conform editiei poloneze a revistei „Newsweek", pentru a redresa situatia statul a incurajat aducerea in tara si incadrarea pe posturile disponibile a medicilor ucraineni din provinciile in care se vorbeste limba polona.

Cu fiecare medic plecat, statul roman pierde 40.000 de euro

Pentru fiecare medic care pleaca sa lucreze in strainatate, bugetul de stat pierde aproape 40.000 de euro. Acesta este costul celor 24 de ani de scolarizare necesari formarii unui medic, de la scoala primara si pina la rezidentiat. Cele mai mari costuri apar la nivelul studiilor superioare si de rezidentiat, mult mai mari decit la ceilalti absolventi de facultate. Astfel, in acest moment, alocatia pentru un student echivalent (unitatea dupa care Ministerul Educatiei acorda finantarea) este de 1.242 de euro pe an. Datorita complexitatii pe care o presupune educatia din medicina, MEC finanteaza universitatile din acest domeniu dupa formula „un student fizic la doi studenti echivalenti". In aceasta situatie, pentru fiecare student admis pe locurile finantate de la buget, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa" din Iasi primeste 2.484 de euro pe an, adica 14.904 euro pentru toti cei sase ani de facultate. Costul creste si mai mult in cazul rezidentiatului, unde finantarea se acorda dupa formula „un rezident la 2,5 studenti echivalenti".

Astfel, pentru fiecare rezident, statul plateste anual 3.105 de euro de an, adica 15.525 de euro in cazul rezidentiatului de cinci ani, sau 18.630 de euro pentru cel de sase ani. Desi este mai mic decit in cazul studiilor superioare, costul pentru invatamintul primar si mediu ramine si el semnificativ. Cu o finantare de circa 500 de euro pe an pe elev la scoala generala, nota de plata pentru statul roman se ridica la sfirsitul primilor opt ani de scoala la 4.000 de euro. Pentru elevul de liceu, costul anual mai creste cu inca 100 de euro ajungind la 600 de euro pe an si la 2.400 pentru intregul ciclu liceal.

Si asistentele migreaza masiv spre Vest

La categoria asistentilor medicali, statistica releva faptul ca, in ultimii patru ani, din Iasi au plecat 1.400 de asistenti. Dintre acestia, aproape 800 lucreaza legal, dupa cum spun reprezentantii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, filiala Iasi, de unde asistentii au solicitat adeverinte de malpraxis necesare incheierii contractelor de munca. Daca pina in 2006 foarte multe dintre aceste cadre medicale medii lucrau in strainatate ca infirmiere sau ingrijitoare de persoane de virsta a treia, de acum acestea vor avea posibilitatea sa munceasca pe profesia lor. „Nu am lucrat ca asistenta medicala din cauza birocratiei in echivalarea studiilor. M-am angajat cu acte legale insa intr-o casa de batrini privata, de tip hotel. Sint de fapt un fel de infirmiera si ajut la igiena fizica a asistatilor, le masor tensiunea, administrez tratament medicamentos oral, ajut la hranirea pacientilor si la curatenie", ne-a povestit Irina Tudose, o asistenta medicala de 42 de ani, din Iasi, plecata in Italia de aproape doi ani.

Pentru munca de infirmiera este platita cu 7 euro pe ora, adica aproape 1.500 de euro pe luna. Irina ne spune insa ca, daca ar lucra ca asistenta, ar putea cistiga intre 12 si chiar 22 de euro pe ora, in timp ce in tara nu ar primi mai mult de 300 de euro pe luna, cu tot cu spor de vechime de peste 10 ani, garzi si sporuri. In schimb, asistentii medicali care ramin in tara din motive legate mai ales de famili se pling ca muncesc dublu. „Noi preluam si munca celor care pleaca pentru ca absolventii scolilor postliceale sint foarte slab pregatiti, iar alte angajari s-au facut doar temporar, posturile fiind blocate. Asa ajungem sa avem in ingrijire, pe unele sectii, si cite 20-30 de bolnavi pe tura. Nu este timp sa te ocupi bine de toti pacientii. Nu am avut incotro, si ne-am adaptat intr-un fel", spune Codrina Dimitriu, asistenta la sectia ATI de la Spitalul de Copii. Chiar si in acest sector, in loc de doua asistente la un pacient grav intubat, asa cum prevad normele UE, doua asistente trebuie sa faca fata la 4-5 astfel de bolnavi grav.