O suta de dependenti de heroina

Povestile dependentilor de heroina par desprinse dintr-un scenariu in care ei sint fortati sa joace rolul victimei. Pentru cei mai multi dintre ei, consumul incepe din curiozitate sau la presiunea anturajului. In cele mai multe cazuri, odata cu instalarea dependentei, consumatorii se izoleaza de familie sau prieteni si abandoneaza scoala. Singura lor preocupare devine obtinerea dozelor cu «marfa». In ultimii ani, in Iasi au fost identificati aproape 100 de dependenti de heroina. In momentul de fata, alternativa la heroina injectabila – metadona – poate fi administrata doar la Spitalul de Psihiatrie Socola. Aceasta are un potential de dependenta mai mic decit al heroinei. „Prin scaderea dozajului, in timp se poate ajunge la obiectivul dorit de noi, adica «drog zero»", a explicat subcomisarul Corneliu Petrea, seful Biroului Zonal al Agentiei Nationale Antidrog (ANA). De la sfirsitul lunii viitoare, tratamentul cu metadona va putea fi aplicat si in ambulatoriu. La Iasi va functiona singurul centru de mentinere pe metadona pentru dependentii de heroina din zona Moldovei.

Centrul de mentinere pe metadona va functiona in Copou, in sediul Biroului Zonal al ANA, situat linga IPJ, si se adreseaza persoanelor dependente de heroina. „Din pacate, nimeni nu are solutia exacta la aceasta problema, care este consumul de droguri. Tratamentul substitutiv cu metadona nu este o solutie. Este doar o parte dintr-o terapie de lunga durata, care se stabileste in functie de fiecare persoana care este tratata", a explicat subcomisarul Corneliu Petrea, seful Biroului Zonal al ANA. Astfel, prin tratamentul cu metadona, persoanele dependente care accepta tratamentul substitutiv nu mai devin clienti pe piata neagra a drogurilor. „Metadona are un potential mai mic de dependenta decit heroina. Prin scaderea dozajului, in timp se poate ajunge la obiectivul dorit de noi, adica «drog zero»", a mai spus subcomisarul Petrea. Centrul de tratare a dependentei de heroina va fi deschis la sfirsitul lunii viitoare.

In trei luni, a devenit un sac de oase

O parte dintre tinerii care se confrunta cu aceasta problema au acceptat sa-si povesteasca dramele prin intermediul Roxanei Rusu, psiholog al Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) al Agentiei Nationale Antidrog (ANA), identitatile lor fiind in continuare protejate. Pentru unii dependenti consumul incepe cu o tragedie. Este si cazul lui Marian, un tinar de 21 de ani, care a apelat la serviciile specialistilor de la Antidrog. La virsta de sapte ani, si-a gasit tatal spinzurat in curtea casei. Ani buni nu si-a putut reveni din socul provocat de aceasta imagine. La 16 ani, a fugit in Italia, ca sa-si cistige independenta financiara si a muncit la negru intr-o fabrica de brinzeturi. „A inceput sa consume din curiozitate, in urma povestilor spuse de prieteni", explica psihologul Rusu. Dupa o perioada in care a fumat «iarba», a trecut la heroina indemnat de cei din anturaj. A inceput sa fumeze drogul, iar dupa doi ani a trecut la heroina injectabila. „Ajunsese sa se injecteze de 5-6 ori pe zi. A avut doua tentative de a renunta sub ingrijirea specialistilor din Italia. Ambele au fost sortite esecului din cauza anturajului", mai povesteste reprezentanta Antidrog. Tinarul a fost trimis in tara de fratele sau, care lucra si el in Italia, sa se recupereze. Voia sa renunte la droguri din cauza starilor de sevraj, singura lui motivatie fiind dorinta de a fi sanatos din punct de vedere fizic. „Era agitat, fuma mult, era irascibil si pus pe cearta. Avea dureri puternice, ca si cum un baros de 100 de kilograme i-ar cadea peste degetele de la miini. Simtea dureri de oase ingrozitoare si nu dorea decit sa fie fizic sanatos", a explicat psihologul CPECA. Din cauza consumului de heroina, tinarul ajunsese „un sac de oase". In trei luni, slabise 20 de kilograme, ajungind ca la o inaltime de 1,70 metri sa cintareasca doar 41 de kilograme. Aniversarea de 21 de ani si-a sarbatorit-o intr-o sectie la dezintoxicare. Dupa sedintele de consiliere si tratamentul de specialitate, tinarul a luat din nou drumul Italiei. „In Romania nu vede un viitor, fiind dependent de familie: casa, bani, mincare. Italia este vazuta ca tara fagaduintei, il scapa de dependenta de familie, e independent", a incheiat reprezentanta ANA.

S-a drogat timp de patru ani

Mihaela este o studenta de 23 de ani. „A inceput consumul la 19 ani, cu prietenul ei, care era consumator ocazional. Fuma zilnic heroina, iar cind nu avea, consuma cannabis", a mentionat psihologul Roxana Rusu. Tinara locuia in Iasi cu prietenul ei, si el student, intr-un apartament inchiriat. Mihaela este unicul copil al familiei si are o relatie normala cu parintii. „Dorinta de afirmare, integrarea in grup, libertatea, lipsa supravegherii parintilor sint factorii care au determinat initierea consumului in cazul ei", a mai completat reprezentanta CPECA. Dupa aproape patru ani de consum, tinara a inceput sa capete simptome moderate de sevraj – crampe, senzatii de furnicaturi si amorteala la nivelul membrelor, anxietate si depresie. De asemenea, intervine o lipsa de interes pentru cei din jur si pentru facultate, tinara nereusind sa promoveze examenele din anul II de studiu. Punctul in care viata ei a luat o alta intorsatura l-a constituit momentul in care prietenul ei a inceput sa-si injecteze heroina. „Devenise agresiv si indiferent fata de ceea ce se intimpla in jurul lui. A fost momentul in care s-a hotarit sa renunte. A constientizat ca trebuie sa renunte la anturaj si s-a reintors acasa pentru a cere ajutorul parintilor", a detaliat psihologul. Tinara a fost internata la Spitalul Socola pentru dezintoxicare, iar parintii au cerut si sprijinul celor de la Biroul Zonal al ANA. Dupa o perioada de asistenta medicala si psihologica, Mihaela a continuat tratamentul in judetul natal si a ales sa termine facultatea tot acolo, pentru a ramine departe de anturajul in care intrase.

Cite patru doze zilnic

Tot din distractie a ajuns dependent si Lucian, un tinar de 23 de ani. Tatal sau a parasit familia cind baiatul avea un an, iar acesta a ramas sa traiasca cu mama si cu un frate vitreg. Lucian nu a apucat sa-si termine studiile liceale, fiind exmatriculat in clasa a X-a pentru tulburari de comportament. La virsta majoratului, a plecat la munca in strainatate. „Era consumator de patru ani cind a venit la noi si totul a inceput ca o distractie in anturaj. A inceput cu o doza pe zi, ca in timp sa ajunga la patru doze zilnic. Primele le facea ca sa obtina acea «placere», iar apoi continua pentru ca avea o stare de tristete", povesteste psihologul CPECA. Tinarul avea o stare depresiva continua, fiind dominat de un sentiment de inutilitate si de neputinta. A avut doua tentative de a renunta la consumul de heroina. Cea mai lunga perioada de abstinenta a fost in strainatate si a durat sapte luni, insa a recidivat din cauza anturajului care ii propunea mereu sa consume. „Dorea sa renunte din cauza banilor. Toti banii pe care ii cistiga ii cheltuia pentru cumpararea dozelor", a mentionat Roxana Rusu. A revenit in tara, in concediu, si a vrut din nou sa renunte la droguri. In momentul in care nu a mai suportat starea de sevraj, Lucian a apelat la serviciile CPECA. „A refuzat integrarea intr-un program de asistenta din cauza lipsei unei oferte de tratament pe substitutie cu metadona. Nu voia sa stea internat", a mai explicat reprezentanta Biroului Zonal al ANA. Dupa perioada de consiliere, tinarul a plecat din nou in strainatate, insa in alta regiune si nu si-a mai anuntat prietenii ca s-a reintors, pentru a nu fi din nou tentat sa se apuce de consum.

Sase ieseni au ramas sa continue tratamentul

In prezent, tratamentul cu metadona se administreaza la Spitalul de Psihiatrie Socola, insa multi dintre cei care ar avea nevoie de administrarea substitutului renunta pentru ca nu vor sa stea internati. „La ei nu se poate face tratament in ambulatoriu, fiind neaparat necesara internarea. Noi exact acest lucru ne propunem sa facem: un centru de tratament in ambulatoriu. Bineinteles ca vom continua si colaborarea cu cei de la Socola", a explicat Roxana Rusu. Potrivit datelor furnizate de Spitalul Socola catre CPECA, in perioada 2002 – 2006, in judet au fost identificate aproximativ 100 de persoane dependente de heroina. De asemenea, anul trecut, noua persoane s-au prezentat la CPECA si au declarat ca sint consumatoare de heroina, sase dintre acestea alegind sa beneficieze in continuare de serviciile centrului. „Sint doua categorii distincte de consumatori pe care ii avem in evidenta. Sint cei care au ca obiectiv «drog zero», adica renuntarea totala la consum, si sint cei care vor sa ramina asa toata viata, insa vor sa se fereasca de alte boli asociate consumului si atenuarea efectelor sevrajului", a mai mentionat psihologul CPECA.

De serviciile centrului de mentinere pe metadona nu vor beneficia insa toti consumatorii, specialistii centrului urmind sa faca o evaluare individuala a fiecarui solicitant in parte, tinindu-se cont de severitatea dependentei fizice si psihice si istoricul consumului. In prezent, singurul centru specializat de mentinere pe metadona functioneaza la Bucuresti. Urmeaza sa mai fie date in folosinta alte patru centre – unul la Oradea si alte trei la Bucuresti.

Ce este heroina

Heroina se obtine prin transformarea morfinei obtinute din opiul brut, adaugindu-se diferite substante chimice in mai multe etape. Heroina pura, „neintinsa", ajunge foarte rar pe piata. Laboratoarele de preparare adauga inca din productie unele substante cu intentia de a produce anumite efecte. Traficantul „intinde" adesea marfa cu glucoza, lactoza, acid citric sau substante farmaceutice, uneori fiind detectate chiar detergenti, var sau insecticide. Heroina se prizeaza, se fumeaza sau se injecteaza intramuscular, subcutanat sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent. Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 – 3 grame, gramul costind pe piata neagra circa 30 de euro. Heroina are acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgezic de cinci pina la zece ori mai puternic. In acelasi timp, este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala si influenteaza starea psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii. Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina ajung de la tulburari usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pina la colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor, tulburari de somn sau crize convulsive. Dependentii de heroina au in general o stare de sanatate puternic afectata si sint expusi la numeroase imbolnaviri asociate consumului – infectia cu HIV, tuberculoza, hepatita virala A, B, C, crize psihiatrice si comportamentul suicidar, bolile cu transmitere sexuala sau reducerea masei musculare.