Caută 
3 MIN
Intr-unul din cartierele din Roman, lumea isi face dreptate cu pumnul
si sabia. Ei, rromii, povestesc ca nu au de ales. Ca lumea este rea, ca
peste tot este coruptie si ca nimeni nu-i mai doreste. Pina acum, nimic
nou. Numai ca mai multi tigani din Roman s-au hotarit sa plece la
Bucuresti sa povesteasca autoritatilor ce li se intimpla. S-au saturat de
nedreptate si s-au saturat sa fie izolati in fata blocurilor.
In cartierul in care locuiesc cei mai multi tigani din oras, era de asteptat sa
gasim oameni necajiti. Nu erau necajiti, aveau bani, dar nu aveau unde sa-i
cheltuiasca. Poate doar in fata blocului. Cei mai multi dintre ei spun ca nu
mai ies in oras, de teama politistilor care le gasesc nod in papura si ii baga
la inchisoare. Erau multi si multi se plingeau de necazurile lor. Privelistea
de acolo ar fi bagat in sperieti pe multi dintre noi. Erau inalti, iar bratele le
erau pline de tatuaje si de muschi. Cu toata statura lor impunatoare, acesti
oameni nu se pot impotrivi destinului de a fi tigan si de a nu fi „inghitit” de
nimeni. „Daca merg pe strada si ma intilnesc cu inca doi prieteni, Politia ne
da amenda pentru ca mergem in grup de trei persoane. In barurile din
Roman nu ne primeste nimeni. Chiar daca sintem doi si cerem fiecare cite
o cafea, ne dau afara. In fata blocului, in toiul zilei, daca dam drumul la
muzica, vine Politia si ne baga la inchisoare. In baruri, discoteci sau in fata
blocului nu avem voie sa ascultam muzica. Mai bine ne-ar da pasaport
pentru a ne izola pe planeta Marte”, ne povesteste unul din tigani.
Ei sint nemultumiti de discriminarea dintre romani si tigani. Toti se intreaba
de ce romanii au voie sa asculte muzica in baruri si in fata blocului, iar ei
nu. Toti se intreaba unde le sint drepturile. „In puscarii sint mai multi
romani. In tarile straine, tiganii cersesc, iar romanii dau in cap si fura.
Lumea tot pe noi ne vede. Daca unul dintre noi a gresit, de ce toti sintem
tratati la fel? De ce trebuie sa fie unul pentru toti si toti pentru unul?
Romanii nu au gresit? Daca traim in aceeasi tara, de ce nu avem aceleasi
drepturi? Unde sint drepturile tiganilor?”, intreaba unul dintre cei cu care
am stat de vorba.
Nu au vrut sa-si dea numele, de teama ca Politia sa nu vina sa faca un raid
si sa-i bage pe toti la inchisoare. Citiva dintre ei, umblati prin tari straine,
stiu ca nu pot schimba nimic in Roman. Spun ca Mafia e prea mare. Ca nu
au cui sa se plinga, ca nimeni nu vrea sa-i asculte. Ei spun ca atunci cind
ajung la disperare, pun mina pe cutite si pe sabii si lovesc in tot ce apuca.
Spun ca nu au de ales. Trebuie sa-si faca dreptate cu mina lor. „Ne-am
saturat sa fim tratati asa. Aici nu avem nici un drept. Daca deschidem gura,
vine Politia si ne inchide”, ne mai spune unul dintre ei.
Neincrederea in justitie i-a adus pe acesti tigani in situatia de a cere ajutor
altor institutii, de rang superior. Doua sute de familii de tigani vor sa plece
la Bucuresti si sa-si ceara drepturile. „Se apropie campania electorala. Nici
unul dintre noi, care nu sintem primiti in baruri sau sintem amendati pe
strada, nu il vom mai vota pe primarul Carpusor. El nu a facut nimic pentru
noi. Sintem toti izolati in fata blocurilor. Cind iesim pe strada, riscam sa fim
inchisi”, mai spun ei.
Am plecat din fata blocurilor. Am lasat in urma zumzetul zarurilor si al
pieselor de table. Am lasat in urma apartamentele care tin ferecate, ca intr-
o inchisoare, zeci de suflete, incatusate in lanturi. Pasii nostri se indreptau
cu repeziciune spre strada, un loc unde oamenii se pot plimba nestigheriti.
In spatele nostru, de pe o banca s-a auzit un glas: „V-a placut la noi?”.
99% dintre cei cu care impartim traiul de zi cu zi nu sint de acord cu cele
de mai sus. Poate au motive si dreptate. Poate au si tiganii dreptate.
(Claudia MATEI)
