2.251 de adolescenti au legat scoala de gard

Convulsiile prin care trece societatea romaneasca nu putea sa nu lase urme si asupra evolutiei educatiei tinerilor. Ingrijorator este, in primul rind, esecul si renuntarea timpurie la continuarea studiilor. In judetul Suceava, ultimele statistici releva faptul ca mai bine de un sfert din absolventii claselor a VIII-a din acest an au optat pentru neprezentarea la examenul de admitere pentru accederea la un nivel superior de invatamint. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul Scolar Judetean Suceava, din 8.894 de absolventi, au renuntat la admiterea in liceu un numar de 2.251 de elevi. Costica Costan, inspector general adjunct al ISJ Suceava, spune ca acest fenomen are la baza doua cauze. Prima ar fi aceea ca, in momentul de fata, liceul nu mai ofera o certitudine in ceea ce priveste gasirea unui loc de munca. Aceasta prima cauza si-ar putea gasi rezolvarea, in opinia lui Costica Costan, chiar prin Legea invatamintului, in care se prevede formarea in licee de clase care sa tina cont de cerintele pietei fortelor de munca. "Din pacate, oferta foarte saraca existenta actualmente nu da prea multe sperante tinerilor. In aceste conditii, abandonul scolar este doar o reflectare fidela a raportului cerere-oferta existent la nivelul judetului", a adaugat inspectorul general adjunct. Un al doilea element care are o contributie importanta in decizia elevilor de a renunta la studii este aceea a saracirii populatiei. Aspectul este mult mai vizibil in mediul rural, acolo unde, de fapt, se inregistreaza si cele mai numeroase abandonuri scolare, desi, dupa cum apreciaza Costica Costan, "exista si localitati cu traditie, unde parintii pun accentul foarte tare pe instruirea copiilor. Pentru prevenirea abandonului din mediul rural, Ministerul Educatiei Nationale a prevazut posibilitatea miscarii vacantelor intersemestriale, functie de interesele locuitorilor de la sate. Totusi, aceasta nu poate fi o solutie pentru eradicarea abandonului, starea materiala a familiilor fiind, in fapt, caracteristica principala care dicteaza continuarea sau renuntarea la instruirea prin licee". (Sandrinio NEAGU)
Batalionul 17 Vinatori de Munte de la Vatra Dornei si-a schimbat, simbata, Drapelul de lupta
Un asfel de eveniment se petrece o data la zeci de ani
Simbata, 5 decembrie, a.c., la Vatra Dornei, a fost inminat Drapelul de lupta Batalionului 17 Vinatori de Munte "Dragos Voda". Schimbarea Drapelului de lupta s-a facut prin Decret prezidential, la acest eveniment participind inalti ofiteri ai Fortelor Armate Romane, prefectul judetului, Vasile Ilie, deputatul PD Sandu Alecu, primarul orasului Vatra Dornei, directori de societati comerciale din zona si alti invitati. Ceremonia s-a desfasurat in fata Primariei orasului Vatra Dornei, asistind numerosi cetateni ai orasului si turisti. Drapelul a fost adus de la Bucuresti si predat unitatii de catre Comandantul Trupelor de Uscat, general de divizie Mihail Popescu, insotit de Comandantul Armatei a IV-a Transilvania, general de divizie Dorin Gheorghiu si de Comandantul Corpului 7 Armata, general de brigada Florin Caba. La aceasta festivitate a participat si colonelul Andreica, Comandantul Brigazii I Vinatori de Munte Bistrita. Drapelul i-a fost inminat Comandantului Batalionului 17 Vinatori de Munte "Dragos Voda", locotenent colonel Ioan Gaftone. Vasile Ilie a spus ca "asfel de evenimente, precum schimbarea Drapelului de lupta, au loc o data la zeci de ani in viata cazona, pentru multi slujitori ai Armatei reprezentind un moment unic".(Gabriela HOSTIUC, D. COJOCARIU)