Comert marca „Bazar"

Comertul la taraba a luat in ultimii ani o amploare mare, surclasind vinzarile magazinelor din comertul cu amanuntul. Numarul tarabelor a crescut considerabil, in timp ce patronii magazinelor se pling de scaderea vinzarilor. Bazarul reprezinta intr-un mod de a te imbraca ieftin si elegant, fara a mai bate tot tirgul. Mai toate magazinele sucevene care au ca obiect de activitate „comert cu amanuntul" au si chioscuri in bazar, in piata mare sau in piata mica, vinzarea la taraba fiind vitala pentru acestea.
Paleta de marfuri ce se vind in bazar este extrem de diversificata, de la cosmetice si gablonturi, rochii pentru mirese care te intimpina chiar de la intrarea principala, pina la lenjerie intima, pampers, medicamente, rechizite scolare si chiar instrumente medicale. Modul de expunere difera insa de la un bazarist la altul, ca si preturile practicate. Cei care au magazine „confortabile", au marfa expusa frumos si cu cabina de proba, au si preturi mai piperate fata de cei care stau cu marfa de-a valma. Preturile difera si in functie de locul ocupat in bazar. De la magazinele si chioscurile amplasate in fata, aproape de intrare se imbraca „lumea buna". Marfa, desi nu difera calitativ de cea care se vinde la chioscurile si tarabele din spate, are preturi mai mari. O haina de iarna costa cu 50-60 mii lei mai mult daca o cumperi din primele rinduri de chioscuri. Cine are rabdarea si timpul necesar, va economisi citeva sute de mii de lei, daca mai intii face un sondaj, hotarindu-se la urma de unde anume sa-si faca cumparaturile. Partea din spate a bazarului se adreseaza in special cumparatorilor mai saraci, care cauta lucruri ieftine si nu tin seama prea mult de calitate.
Vinzari angro, la primele ore ale zilei
Specific bazarului sucevean este sistemul de vinzari angros, cu produse aduse de la turci sau cu imbracaminte confectionata de „industriasi" autohtoni, al caror pret si a caror calitate sint foarte scazute. Majoritatea clientilor care cumpara astfel de marfuri vin din alte localitati din tara achizitionindu-le in scop de revinzare sau ca materie prima pentru productie. Se cumpara stofe si matasuri, nasturi, fermoare, furnituri pentru confectii si accesorii, aduse de la turci, ucraineni sau poloni.
Marfurile confectionate sint in sortiment destul de variat, in special de natura celor ce pot fi obtinute cu mijloace de productie traditionale (ciorapi, tricotaje, confectii), calitatea acestora incadrindu-se la categoria „produse de unica folosinta". Sistemul angro, functioneaza in special in primele ore ale diminetii fiind in mare parte rezultatul economiei subterane. In plus, ora matinala este un avantaj si pentru cei care sosesc cu trenul de la distante mari si care doresc sa-si faca stocul in citeva ore pentru a se intoarce in timpul cel mai scurt acasa. Multi angrosisti dispar din bazar imediat ce se raresc clientii care cumpara cantitati mari, fiind un risc prea mare pentru ei, practicarea vinzarii la bucata, deoarece asa, clientul are posibilitatea sa vada exact pe ce da banii.
Grosul comerciantilor isi fac aprovizionarea de la angrourile bucurestene dar sint multi si cei care isi procura marfa direct din Turcia, Polonia, Ucraina sau Republica Moldova.
Chiar daca multi comercianti neaga, adaosul comercial depaseste procentul de 50% si chiar 100%. „Mi-am cumparat o esarfa de la un chiosc din Piata Mica si am dat pe ea 50.000 de lei. Dupa citeva zile, deplasindu-ma in bazar, am gasit aceeasi esarfa cu 15.000 lei, la bucata, si 10.000 lei la angro. De atunci imi cumpar totul numai din bazar si numai dupa ce studiez in prealabil preturile", a declarat Teodora Cojocaru, o clienta fidela a bazarului sucevean.
Dincolo de judecatile de valoare asupra produselor marca „bazar" este binecunoscut faptul ca, cel putin in zilele de leafa si in preajma sarbatorilor, bazarul sucevean este luat cu asalt de cumparatori. Acesti sint si primii care incurajeaza extinderea comertului la taraba, care, desi poarta parfum de Istambul, ii mai lasa cu ceva bani prin buzunare. (Florentina PATRAS)