La Ruina – Siret, s-a descoperit o asezare fortificata din prima Epoca a Fierului

Asezarea de pe dealul Ruina din Siret este cunoscuta inca din anul 1969, descoperita in urma efectuarii unor cercetari de suprafata de catre prof.dr.Mircea Ignat – actualmente profesor la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava. Primele sapaturi au fost incepute, in aceasta statiune, in anul 1992, sub conducerea unui colectiv alcatuit din prof. dr. Mircea Ignat si arheolog prof. Ion Mares – in prezent director in cadrul Muzeului National al Bucovinei (MNB)- cu ajutorul studentilor facultatii de istorie a Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, in cadrul practicii de specialitate. Campaniile arheologice s-au succedat in anii 1994, 1995, 1998 si 2000. In 1995, colectivul de cercetare s-a marit prin colaborarea cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, prin coordonarea sapaturilor de catre prof. dr Attila Laszlo si cu participarea studentilor din aceeasi universitate. La ora actuala echipa de arheologi care lucreaza la Ruina Siret ii cuprinde pe Ioana Dascalu de la muzeul din Botosani precum si arhlg.Bogdan Niculica de la MNB Suceava, seful de santier fiind prof. arhlg.Ion Mares – MNB.
"Documentatiile rezultate in urma investigatiilor arheologice realizate pina la aceasta data releva faptul ca este vorba despre o asezare fortificata din prima Epoca a Fierului, respectiv Hallstatt", declara arhlg. prof. Ion Mares. "Sapaturile arheologice au identificat sistemul de aparare – santul de aparare cu o deschidere de 7 metri si o adincime nu prea mare de 70 pina la 120 centimetri maxim, cu val de aparare care a fost initial prevazut cu palisada (gard din lemn, inalt, care asigura rezistenta fortificatiei si functionalitatea ei) – in urma sapaturilor noastre gasind urmele parilor si lemnul carbonizat. Asezarea este mare, este vorba de 28 de hectare. Suprafata este bogata in locuinte, prin investigatiile arheologice constatindu-se faptul ca este vorba de doua niveluri de locuinte din aceeasi perioada, respectiv Hallstatt-ul Timpuriu".
Complexele descoperite in statiunea de cercetare arheologica de la Ruina – Siret constau in locuinte adincite. Citeva dintre acestea locuinte au fost surprinse si cercetate de arheologi, ele cuprinzind instalatii de incalzit in interior – cu vetre si cuptoare – ceramica, obiecte diverse. In aceasta zona de cercetare, in toamna anului 1984, in timpul practicii agricole efectuate cu elevii sai, fostul profesor de istorie de la Scoala Generala Siret si actualul director general al MNB, prof. arhlg.Florin Hau descopera 40 de statuete zoomorfe cu valoare de patrimoniu exceptionala pentru datarea asezarii in epoca amintita, acestea gasindu-se actualmente in depozitul MNB.
"De asemenea au fost descoperite obiecte din metal si bronz iar, din cercetarile de la suprafata asezarii au rezultat doua celturi (topoare) datate tot in Hallstatt-ul Timpuriu, unul aflindu-se in colectiile MNB si celalalt in posesia unei persoane particulare", daclara arhlg.Ion Mares. "Important este si faptul ca, tot la suprafata, a fost descoperit si un tipar de piatra pentru turnat celturi care se afla la MNB si care demonstreaza faptul ca exista o activitate metalurgica in cadrul asezarii. Este foarte important acest lucru – daca vechii locuitori au prelucrat aici metalul atunci de unde au procurat materia prima? Noi am facut investigatii micro si macrostructurale pe citeva piese din bronz descoperite aici si urmeaza sa le corelam si sa tragem concluzii in acest sens. Deocamdata am emis ipoteza ca materia prima a fost procurata din resursele mineraliere de la Lesu Ursului, Fundu Moldovei si din alte puncte". Au mai fost descoperite si alte materiale cum ar fi greutati de la razboiul de tesut pe verticala precum si unelte confectionate din os, vase diferite miniaturale (copii ale celor mari) cu posibila folosinta in practicile rituale ale epocii.
"Consideram ca aceste cercetari arheologice de la Siret sint importante pentru statiune", declara arhlg.Ion Mares, seful santierului arheologic de la Ruina – Siret. "Prin amplasarea ei – topografia locului imi arata o deschidere mare catre lunca Siretului, cu cursul de apa in apropiere, drumul economic care venea din nord si pendularea prin apropiere – statiunea asigura si controlul zonei. De aceea avem rezultatele acestea aici. Mai mult decit atit, studiul comparativ demonstreaza ca asezarea a fost una din cele mai mari din Moldova – ca suprafata si asezare fortificata – fiind de fapt o cetatuie getica din prima Epoca a Fierului. Nu gresesc cu nimic cind afirm acest lucru. Asezarea se intinde si inafara fortificatiei. Noi am intilnit urme de locuire si pe terasele apropiate si la distante destul de mari. O sa fie optim raspunsul in momentul in care vom descoperi necropola de la Ruina. Lucrurile vor fi mai complexe si descifrabile din toate punctele de vedere".
Santierul de pe Ruina este un santier arheologic – scoala. Se lucreaza cu studenti care se specializeaza in acest domeniu, invatind ceea ce inseamna sapatura stiintifica arheologica – de la marcare, trasare si pina la procedeele folosite in arheologie, mai mult sau mai putin moderne. Se lucreaza in colaborare interdisciplinara si cu specialisti paleozoologi si paleobotanisti. Cercetarile arheologice de la Ruina vor demonstra cum aratau locuintele ce ocupau zona, cu ce se ocupau locuitorii asezarii si felul in care s-a pus capat asezarii – intr-un cuvint se va face monografia acestei asezari fortificate, importanta pentru istoria locala, nationala si europeana. (Liliana SOIMAN)