Disperarea si saracia i-au scos pe profesorii vasluieni in strada

Ieri, aproximativ 400 de profesori de la scolile si liceele din Vaslui au protestat in Piata Civica in cadrul unui miting organizat de sindicatul "Didactica". Greutatile evidente cu care se confrunta dascalii, cauzate in special de salariile mici si dotarile didactice inexistente, au facut ca acestia sa fie nevoiti sa aleaga alternativa dureroasa a incetarii cursurilor.
Insa, de aceasta data, avind experienta amara a precedentelor actiuni revendicative, cadrele didactice sint hotarite sa mearga "pina in pinzele albe". Se poate remarca faptul ca a existat mai multa unitate intre grevisti. La mitingul de ieri au participind membri ai ambelor sindicate vasluiene.
Oricare dintre participanti a avut acces la microfonul instalat de organizatori pentru a spune, in fata colegilor si a lumii, tot ce avea pe suflet.
Profesorii au dedicat protestul lor "primului specialist al judetului" si anume prefectului Baltatu (huiduit in unanimitate) care, la fel ca celelalte "marimi" locale, au trebuit sa onoreze un protocol legat de inaugurarea unei benzinarii si nu au putut veni printre ei.
Fara a dori sa fim malitiosi fata de o realizare economica importanta a urbei, nu putem sa trecem cu vederea contrastul celor doua evenimente petrecute simultan in Vaslui: masinile luxoase venite de la Bucuresti de la SNP si saracia care i-a obligat pe profesori sa iasa in strada.
Protestarii si-au indreptat tirul reprosurilor si spre parlamentari, in mare parte fosti colegi, care au uitat de unde au plecat si nu au facut nimic in sustinerea invatamintului local. Din spusele unui vorbitor, doar Vasile Ghiga si Dan Martian au semnat lista de adeziune cu revendicarile grevistilor.
100 de profesori vasluieni au manifestat in Capitala
Aproximativ 100 de profesori din judetul Vaslui au participat la mitingul ce s-a desfasurat, joi 10 februarie, in Piata Revolutiei din Bucuresti.
Cornel Plesu, vicepresedintele Sindicatului Invatamint "Tutova" din Birlad, ne-a declarat: "Desi s-a plecat din judet cu un autocar cu 60 de cadre didactice, la Bucuresti am avut surpriza de a gasi alti colegi, care au venit pe cont propriu. Conducerile celor trei federatii sindicale din invatamint (Federatia Sindicatelor Libere din Invatamint, Federatia Educatiei Nationale si Federatia Sindicatelor Independente din Invatamint «Spiru Haret»), care au organizat aceasta ampla manifestare, au cerut, cu insistenta, ca Mircea Ciumara sa nu mai participe la urmatoarele negocieri cu noi. S-a solicitat ca la urmatoarea runda de tratative, guvernul sa fie reprezentat chiar de Mugur Isarescu, prim-ministrul."
Din Husi au plecat in capitala 18 profesori. Din delegatie au facut parte si Laurentiu Antici, presedintele sindicatului si Stefan Asandei, vicepresedinte.
La sediul sindicatului a existat in permanenta cite un membru din biroul de conducere, iar protestatarii au stat in cancelarii. In functie de rezultatele mitingului de la Bucuresti, ei isi vor contura activitatile in urmatoarele zile. Un rezultat negativ ii va duce din nou in strada. Cel putin asa ne-a spus Laurentiu Antici, inainte de a pleca la Bucuresti.
In ultimele 16 luni, au avut loc trei greve in invatamint
In ultimele 16 luni, invatamintul romanesc s-a aflat de trei ori in greva. In acest timp, salariile cadrelor didactice si ale personalului auxiliar "au inghetat", raminind printre cele mai mici salarii pe economie (locul 29, din 33).
Pentru a se intoarce la catedra au primit numeroase promisiuni, de fiecare data neonorate. Salariile din invatamint variaza intre 700.000 (un debutant cu 4 ani de facultate) si 1,5 milioane lei un profesor cu zeci de ani de catedra.
Pentru a sustine examenele de grad, trebuie sa achite taxe care de multe ori intrec, prin valoare, salariul.
Mult comentatele meditatii, ca surse serioase de venituri, nu sint la indemina majoritatii profesorilor, ci doar a unei minoritati (cei mai renumiti), care, intimplator, predau discipline incluse in examene.
Tinerii sint cei mai vitregiti. La oras, aproape toti profesorii au datorii la asociatie, apa-gunoi, iar tonul la telefon le este cu regularitate taiat. Mai nou, imprumuturile au ajuns o practica curenta. De asemenea cumparaturile facute la chioscurile de cartier pe datorie. (P. TEODOR, G.B, Razvan CALIN)