, o femeie este nevoita sa traiasca sub cerul liber

Perioada grea de tranzitie, prin care trece intreaga tara, a afectat din plin categoria sociala a batrinilor, un segment de populatie care resimte cel mai acut scaderea nivelului de trai.
Relevant, in aceasta privinta, este cazul unei batrine din Birlad, in virsta de 69 de ani. Nascuta in 1928, in satul Fundeanu, comuna Draguseni, din judetul Galati, Cristina Maxim s-a stabilit in Birlad acum circa 40 de ani. Mica de statura, cu un trup si un chip pe care cei aproape 70 de ani de viata si-au pus amprenta, Cristina Maxim traieste, acum la batrinete, un cosmar din care cu putinele-i puteri incearca sa scape. Dupa cum ne-a spus, a lucrat in cadrul fostului Gostat din localitate, dar nici pina in prezent nu a beneficiat de pensie. Intrucit din cauza virstei inaintate nu mai poate sa umble pe drumuri pentru a-si putea obtine drepturile ce i se cuvin, Cristina Maxim nu a reusit sa afle de ce nu a primit pensie. Lipsita de orice fel de resurse materiale, fara rude, batrina este nevoita, de aproape doua saptamini, sa locuiasca sub cerul liber, in chiar incinta cimitirului Eternitatea din Birlad. "Casa" ei nu este altceva decit o ingraditura din crengi si spini, facuta cu propriile-i miini, iar acoperisul nu este altceva decit cerul liber. Citeva haine ponosite, o cutie de carton, o plapuma peticita, un bec, o cratita si o lampa de gatit pe baza de gaz lampant reprezinta bruma de avere a Cristinei Maxim.
"De cind am venit in Birlad, am stat in gazda, pentru ca pe atunci chiriile erau ieftine si imi puteam permite sa fac asta cu banii pe care ii cistigam. Acum s-au scumpit atit de tare, incit nu mai am cum sa ma mai duc la cineva si sa-i cer sa ma primeasca in gazda. Pina acum doi ani am locuit la o batrina de pe strada Cerbului nr.114. Dar ea a avut un fecior vitreg care m-a dat afara. El a platit niste oameni sa darime casa si apoi a vindut terenul. Dupa asta am stat pe unde am apucat: pe la o alta batrina care m-a tinut cit a fost iarna, iar in primavara m-a alungat. Acum umblu pe la primarie, ca poate imi va da si mie o camera unde sa stau si eu. Sint singura, nu am copii si nici pensie. Ca sa ma pot descurca trebuie sa muncesc cu ziua pe la oameni. Am avut mai multe lucruri – pat, masa, lada, dar mi le-a luat cel la care am stat ultima data. Nu stiu ce am sa ma fac atunci cind va veni iarna. As vrea sa intru la azil, dar nu stiu ce sa fac si unde trebuie sa ma duc".
Traieste din ce primeste de la oameni, dar nu cerseste, ci munceste atit cit o tin puterile. De parca toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Cristina Maxim a fost nevoita sa suporte un tratament dur chiar din partea administratorului cimitirului Eternitatea, Puiu Braescu. Acesta, pe un ton care nu admitea replica, i-a ordonat pur si simplu batrinei sa-si faca bagajul si sa paraseasca cimitirul. Iritarea administratorului Puiu Braescu a avut drept cauza "tupeul" redactorilor ziarului nostru de a patrunde in cimitir fara a-i cere voie. Dar de aici si pina la a alunga o batrina lipsita de orice fel de ajutor, este cale lunga. Mai mult, Puiu Braescu a amenintat pe unul dintre paznicii cimitirului ca va primi o sanctiune, deoarece ne-a permis sa intram in cimitir. Nu stim daca un cimitir are un regim similar cu cel al unei unitati militare.
Incercind sa gasim o posibilitate ca aceasta femeie in virsta sa poata fi cazata undeva, ne-am informat la directorul Caminului de batrini din Husi, Costica Proca: "Daca in urma anchetei sociale intreprinse de primarie, care este o conditie principala, se va stabili ca intr-adevar batrina nu mai are pe nimeni si este lipsita de orice fel de venit, bineinteles ca ea va putea fi primita in azilul nostru". (Razvan CALIN)