Romanii din Kazahstan, ajunsi in istorie fara voia lor, isi continua traditia cu inversunare

"Romanii de pe acele meleaguri indepartate au o istorie lunga, prezenta lor fiind constata inca din secolul XIX. Una dintre prioritatile mele la post a fost grija pentru conationalii nostri risipiti, pe care i-am gasit unul cate unul", a spus fostul ambasador Vasile Soare, uitindu-se cu o deosebita grija la cei zece etnici romani din Kazahstan si Kirgizstan.

Ministerul Afacerilor Externe organizeaza in perioada 1-10 septembrie o vizita in Romania pentru un grup de zece persoane din Kazahstan si Kirgizstan, urmasi ai familiilor romanesti deportate de autoritatile sovietice. Cei zece etnici romani vor vizita mai multe orase si obiective turistice din Romania si au fost primiti joi si de ministrul de externe al Romaniei.

Vasile Soare a fost ambasador in Kazahstan intre 2002 si 2008, iar de la 1 februarie a revenit in Centrala MAE unde conduce directia Europa de Est si Asia Centrala.

"Acolo nu avem o diaspora, este o altfel de comunitate, oameni care au ajuns in istorie fara voia lor", a explicat directorul MAE.

Cum a reusit Vasile Soare sa adune o comunitate de romani risipita in toate colturile fostului spatiu sovietic? Povestea a inceput intr-o cofetarie. "In 2002, chiar la inceputul mandatului in Kazahstan, am intrat intr-o cofetarie si am vrut sa incerc un biscuite, iar de pe partea cealalta mi s-a raspuns in romaneste: Gustati!", isi aduce aminte Soare.

Persoana pe care a intilnit-o era fiica celui cu care Soare avea sa infiinteze prima asociatie de romani din Kazahstan, Mihai Groza. Acesta a murit, dar sotia sa Viorica a venit in Romania pentru a vedea meleagurile de unde se trage.

"Le-am facut o vizita la doua zile dupa ce am fost in cofetarie si am ajuns sa cunosc o familie extraordinara, care traia intr-o casa pur romaneasca, cu covoare vechi de acum 200 de ani", a povestit Vasile Soare. Atunci, in 2002, Mihai Groza si Vasile Soare au reusit sa puna bazele asociatiei "in jurul careia a inceput sa iradieze dorinta de afirmare a nationalitatii romane", dupa cum insusi fostul ambasador spune.

La 28 aprilie 2005 a fost infiintata si Societatea culturala romana "Dacia", care incearca sa promoveze cultura si limba romana. "Tinerii cu virste sub 30 de ani nu mai vorbesc limba romana, nu mai cunosc istoria Romaniei si nici nu mai au legaturi cu tara. Noi incercam sa le prelungim indentitatea romaneasca", a afirmat directorul MAE.

Asta nu-i vreo secta?

Nicolae Pluskis, unul dintre romanii din Kazahstan veniti in vizita, care este si director al Societatii culturale romane "Dacia", a vorbit despre greutatile pe care le intampina uneori in demersul sau de a gasi cit mai multi etnici romani.

"Noi incercam sa ii gasim pe toti, dar multi sint speriati si ne refuza. Cind venim la ei ne intreaba: Asta nu-i vreo secta?. Iar eu le raspund de fiecare data: Oameni buni, nu-i nici o secta. Vrem doar sa ne stringem cu totii, sa vorbim romaneste, sa sarbatorim un Paste impreuna, sa ne bucuram de Craciun si sa cintam Plugusorul", povesteste Pluskis.

Aurel Sarbu traieste in Kazahstan din 1960 dar este singurul din grupul de zece care e "roman cu acte in regula", obtinind cetatenia romana dupa anii ’90, spune Soare.

Sarbu a atras atentia asupra unei probleme a comunitatii romane din acea zona. "Sint persoane care vor sa se intoarca in Romania, dar nu stiu cum trebuie sa procedeze. In plus, emiterea actelor merge prea greu. Eu de cinci ani incerc sa obtin un pasaport romanesc si inca nu am reusit", s-a plins Sarbu.

Viorica Groza, vaduva celui care a pus bazele asociatiei de romani, si-a manifestat o profunda recunostinta pentru fostul ambasador Vasile Soare.

"El ne-o gramadit pe toti!", a exclamat ea cu lacrimi in ochi, referindu-se la toate eforturile pe care Soare le-a facut pentru a aduna comunitatea de romani din Kazahstan. Impreuna cu fiul ei de 20 de ani, Viorica Groza indruma ansamblul folcloric "Romanasii", care are 16 membri.

Stefan Celescu a ajuns la virsta de 17 ani in Kazahstan, "amagit de puterea sovietica". Vizita in Romania are pentru el o semnificatie aparte, pentru ca pe linga vizitarea locurilor de bastina, isi va revedea sora pe care nu a mai vazut-o din 1957.

Istoricul prezentei romanilor in Kazahstan

Potrivit datelor statistice, in Republica Kazahstan, tara fost sovietica din Asia Centrala, convietuiesc aproximativ 120 de nationalitati. La recensamintul din anul 1999, in grupa etnica romani/moldoveni s-au inregistrat 20.054 de persoane, din care 594 de persoane s-au declarat romani si 19.460 – moldoveni. Majoritatea acestora provin din regiunile istorice romanesti Basarabia, Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei si traiesc dispersat in regiunile din nordul Kazahstanului, ceea ce face sa fie treptat asimilati de populatia locala.

Prima prezenta a romanilor in Kazahstan dateaza inca din 1890, cind guvernul tarist a improprietarit taranii din Bucovina si Basarabia. Acestora li s-a oferit pamint gratis, dar la 6.000 de kilometri distanta de patria lor. Multi au pornit la drum cu carul cu boi si au calatorit timp de sase luni. Ei au "debarcat" in nord-estul Kazahstanului, in stepa din apropierea Rusiei.

"Ca sa nu se bata pe pamint, au nascocit o metoda prin care sa-l imparta. Isi stringeau cusmele intr-un sac si unul dintre ei, legat la ochi, alegea la intimplare o cusma si o arunca intr-o directie. Pe un perimetru stabilit in prealabil, cel a carui cacila fusese aruncata primea pamint in directia respectiva", a explicat Vasile Soare.

Din 1940 a inceput valul de deportari in Siberia si Kazahstan. La 12-13 iunie 1941 au fost deportati aproape 30.000 de oameni din Bucovina si Basarabia pentru a asigura forta de munca pentru mine de carbune si alte obiective din industria grea. In 1949 au fost deportati alti 40.000 de romani, iar doi ani mai tirziu a mai fost inregistrata o serie de 3.000 de deportati.

In acea perioada au fost inregistrati si prizonieri de razboi romani, al caror numar se ridica la 8.000. Cei mai multi au fost concentrati in regiunea Karaganda, unde exista un sistem de 22 de lagare.

"In total, peste 300.000 de romani au fost stramutati in acea perioada", a spus Vasile Soare.

In anii 1960-1980 a inceput valul de repartitii, adica oamenii mergeau in acele zone cu munca platita, la rudele pe care le aveau sau pentru a-si efectua serviciul militar.

Astfel incit, la sfirsitul anilor ’80, existau peste 500.000 de romani care traiau in Kazahstan si alte state sovietice. (NewsIn)