Greva, un cec in alb pentru disponibilizati

Prima ordonanta, adresata celor din societatile cu capital de stat (Ordonanta 9), acorda disponibilizatilor intre noua si 12 salarii. Ca urmare a presiunilor sindicale, urmatoarele patru ordonante aproape au dublat valoarea initiala a platilor compensatorii. Disponibilizarile platite au fost vehement atacate de catre politicieni si lideri sindicali. Traian Basescu si Radu Berceanu, care l-au criticat pe fostul premier Victor Ciorbea, au sfirsit prin a aplica solutia "somaj contra bani" atunci cind au preluat Ministerul Transporturilor si, respectiv, pe cel al Industriei, in cabinetul Vasile. Posibilitatea de a fi platit pentru a sta acasa a creat o euforie a inscrierilor voluntare pe listele de somaj. Astfel s-a ajuns la situatia paradoxala ca sindicatele sa negocieze nu pastrarea locurilor de munca, ci desfiintarea lor. Unii dintre liderii sindicali au vazut in aceste ordonante un mijloc de a forta cresterea salariilor, prin amenintari cu disponibilizarea in bloc. Altii au inteles ca locurile de munca respective vor fi desfiintate oricum, asa ca au incercat sa obtina plecarea salariatilor in conditii cit mai favorabile.
Precedentul a fost creat de Ordonanta 22, aparuta in vara anului trecut, dupa o greva generala a ortacilor din Valea Jiului, nemultumiti de conditiile de munca si de salarii si speriati de perspectiva inchiderii minelor. Invocind munca grea si lipsa unor alternative economice in zonele miniere, sindicatele au cerut si au obtinut conditii mult mai avantajoase pentru disponibilizati: compensatii intre 12 si 20 de salarii neimpozabile plus ajutor de somaj, adica dublu fata de cit prevedea Ordonanta 9.
Dupa ce minerii au devenit milionari prin autodisponibilizare, nici o categorie profesionala nu a mai acceptat sa coboare sub standardele Ordonantei 22 pentru a iesi in somaj. Astfel ca dupa mineri au urmat feroviarii, energeticienii si lucratorii din petrol si gaze, categorii bine organizate prin natura muncii si puternic sindicalizate. In eventualitatea unui conflict, acestea pot bloca intreaga economie, chiar mai lesne decit minerii, ale caror greve au impact mai mult psihologic decit economic.
O categorie aparte, cea a militarilor, beneficiaza de regim cu totul special de disponibilizare. Platile compensatorii se raporteaza la salariul fiecaruia, nu la cel mediu pe ramura, astfel ca cei cu salarii mari si cu functii de comanda sa nu iasa in pierdere. Pe de alta parte, cuantumul compensatiilor militarilor – ca si cel al veniturilor lor – este tinut secret, spre deosebire de salariile celorlalti bugetari, care pot fi facute publice. Surse neoficiale spun insa ca ar fi vorba de sume cuprinse intre 50 si 70 de milioane de lei, adica dublu fata de cit s-a acordat pina acum altor categorii de personal.
Pina cind vor exista legi care sa-i ajute pe disponiblizati sa isi gaseasca un alt loc de munca, numarul lor va continua sa creasca. Si asta chiar daca disponibilizarea este o solutie pe termen scurt iar cei care apeleaza la ea nu stiu ce vor face dupa ce nu vor mai primi bani pentru nemunca. (Gabi Chiriac, Ovidiu Nahoi)