Umbra lui Vladimir Putin la Bucuresti

Daca demisia lui Eltin este "tusea" de la Moscova, atunci, in mod sigur, si la Bucuresti va urma cel putin un "stranut". Relatiile internationale de dupa razboiul rece au demonstrat ca dialogul Moscova-Bucuresti devine din ce in ce mai complicat, purtind amprenta unor momente nu tocmai faste din istoria recenta. In vreme ce rusii privesc Romania ca pe "copilul rebel" al Tratatului de la Varsovia, care, chiar la zece ani dupa caderea comunismului, are inca probleme care o situeaza in urma unor state ca Ungaria si Polonia, care nu s-au evidentiat printr-o atitudine sfidatoare la adresa Moscovei, perspectiva Romaniei fata de Moscova este putin diferita.
Pina in 1996, regimul politic de la Bucuresti a fost "complexat" in relatia cu Moscova. Dupa episodul penibil al incheierii Tratatului cu URSS din aprilie 1991, Bucurestiul a abordat relatia cu Moscova intr-un mod prin care a reusit, intentionat sau nu, sa umileasca Federatia Rusa. Un exemplu in acest sens este scurta vizita facuta in aprilie 1996 de ministrul de Externe rus Evgheni Primakov, care sosise la Bucuresti special pentru a parafa Tratatul bilateral. Acest lucru nu s-a intimplat, provocind iritare la Moscova. Chiar si dupa schimbarea de la Bucuresti din 1996, relatiile cu Moscova au intirziat sa se normalizeze pe deplin. Tratatul este inca in negociere.
In ultimii zece ani, din punct de vedere juridic, Romania si Federatia Rusa n-au incheiat decit un singur acord care poate fi interpretat ca expresie a unor relatii pe cale de normalizare. Este vorba despre protocolul privind accesul la arhive, semnat in 1993. De atunci si pina acum nu au mai fost inregistrate progrese in ceea ce priveste incheierea mai multor documente aflate in discutie, care ar demonstra ca cele doua state au scapat de complexele imediat urmatoare incheierii razboiului rece. Nici tratatul politic de baza nu a putut fi incheiat, dar nici statutul Tezaurului Romaniei, aflat din 1917 in Rusia, nu a putut fi clarificat.
Nesupusa Romanie
Relatiile dintre Romania si URSS, respectiv Federatia Rusa, au fost marcate, in primul rind, de "comportamentul nesupus" al Romaniei. Desi este vorba despre intimplari de acum 40 sau 50 de ani, acestea sint niste lucruri peste care Moscova nu poate trece. Atitudinea plina de personalitate a Romaniei, inceputa cu citva timp inainte de retragerea trupelor ruse din Romania (iunie 1958) a continuat cu momentul 1964, cind rezolutia Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman stipula ca nu exista o singura cale de construire a socialismului. Romania punea astfel la indoiala "monopolul" Moscovei asupra modelului de urmat in construirea socialismului. Aceasta atitudine sfidatoare a Bucurestiului a culminat cu refuzul Romaniei de a participa la interventia militara in Cehoslovacia, din august 1968. Aici se incheie, oarecum, seria iesirilor intempestive ale Romaniei fata de Moscova. Romania a ramas membra a Tratatului de la Varsovia, desi, din 1968, pe teritoriul ei nu s-au mai desfasurat aplicatii ale acestui pact militar, iar armata romana nu a participat cu trupe la nici o alta aplicatie a Tratatului.
Venirea la putere a reformistilor de la Kremlin, inceputa cu instalarea lui Iuri Andropov, a dat semnalul inceperii unui alt fel de inghet in relatiile bilaterale. Glasnost si Perestroika, enuntate de Mihail Gorbaciov, nu au fost privite cu ochi buni la Bucuresti. Vizita din 1987 a lui Gorbaciov in Romania si discursul liderului sovietic la summitul Tratatului de la Varsovia din iunie 1989 de la Bucuresti au marcat relatiile deosebit de incordate dintre Romania si URSS.
Dupa 1989, intre Romania si Rusia nu s-a intimplat nimic
Desi dupa 1989 ar fi fost normal ca relatiile cu Moscova sa se imbunatateasca, acest lucru nu s-a intimplat. Preluarea de catre Vladimir Putin a prerogativelor prezidentiale, pina la alegerile din martie, nu poate sa nu aiba nici un fel de influenta asupra relatiilor cu Romania, cu atit mai mult cu cit Putin a fost desemnat inca din august drept succesor al lui Boris Eltin, fiind un continuator al politicii acestuia. Desi face parte din noua generatie a spionajului sovietic, Vladimir Putin mosteneste, de la predecesorul si seful sau, Evgheni Primakov, un concept doctrinar care, in ultimii zece ani si-a dovedit eficienta. Este vorba despre politica Moscovei fata de "strainatatea apropiata". Aceasta este o expresie care desemneaza fostul spatiu sovietic, dar si fostul spatiu socialist. Imbunatatirea pe care Putin o va aduce acestei doctrine va tine cont de prioritatile stratetgice ale Federatiei Ruse, care vor fi conjugate, probabil, cu cele economice. Romania nu va ramine in afara acestor calcule.
Radu Vasile a spart gheata
La intilnirea pe care Vladimir Putin a avut-o cu fostul premier Radu Vasile, in noiembrie, la Moscova, prim-ministrul de atunci al Rusiei s-a declarat favorabil dezvoltarii relatiilor economice, chiar daca asupra chestiunilor politice compromisul este greu de obtinut. Aceasta inseamna ca probleme cum ar fi rute pentru transportul de gaz sau petrol, exportul de energie electrica, proiecte interesante pentru Romania, vor deveni subiecte asupra carora Rusia va fi preocupata. In ceea ce priveste relatiile oficiale, pentru prima parte a anului 2000 este programata vizita la Bucuresti a secretarului de stat in MAE rus Aleksandr Avdeev, in timp ce ultima vizita a unui oficial roman la Moscova a fost cea a ministrului Apararii, Victor Babiuc, in perioada 27-29 decembrie. ( Irina Zidaru )