Caută 
4 MIN
Astfel, pe langa faptul ca, in decursul ultimilor ani, Termica si Apa Grup, societati aflate in subordinea Consiliului Local, respectiv a Consiliului Judetean, au beneficiat de mai multe grafice de esalonare a datoriilor, pe care nu le-au putut respecta, nici masurile de executare silita aplicate in cazul acestora nu au fost prea dure.
Popririle pe conturile bancare ale acestora si sechestrele judiciare asupra bunurilor societatilor au fost singurele masuri aplicate. Totusi, dupa anumite perioade de timp aceste popriri au fost suspendate, in conditiile in care societatile au motivat ca au nevoie de conturi bancare pentru a primi sumele aferente desfasurarii unor programe europene.
Mai mult, bunurile sechestrate nu au putut fi valorificate, intrucat ar face parte din domeniul public, al municipalitatii si al judetului. In ciuda ajutorului primit, cele doua societati au ajuns sa inregistreze debite de peste 130 de milioane de lei la bugetul statului si sa nu reuseasca nici macar sa isi acopere datoriile curente. Debitele acestora se majoreaza zilnic cu cateva mii de lei, penalitatile fiind de 1% in fiecare zi.
Sefii de la stat recunosc ca nu pot plati datoriile
Conducerile celor doua societati recunosc ca nu au puterea financiara pentru a achita datoriile la stat, sustinand ca prioritatea o reprezinta furnizorii si nu statul. Solutia aleasa in cazul Apa Grup a fost infiintarea unui nou operator, Nova ApaServ, care sa preia toate activitatea de la actuala societate, care ar ramane astfel doar cu datoriile. "Debitele la stat depasesc de trei ori capitalul social al societatii si nu cred ca o sa fie achitate vreodata, pentru ca nu este de unde", a declarat Maricel Georgescu, director general al Apa Grup.
Conducerea societatii Termica a mentionat ca nu poate plati datoriile de 85 de milioane de lei fara un grafic de esalonare. "S-au angajat credite de 50 de milioane de lei garantate de stat si se stia de la inceput ca nu se pot achita. Cheltuielile curente le putem plati si nu cred ca vom beneficia de ajutor din partea statului la cele istorice", a declarat Ion Diaconu, directorul Termica.
Un alt exemplu concret in care neaplicarea unor masuri de executare silita a dus la acumularea de datorii colosale este cel al fostului operator de apa din Dorohoi, societatea Goscom, care a intrat in faliment. Societatea administrata de Consiliul Local din al doilea municipiu al judetului a acumulat in timp datorii de cinci milioane de lei, valoarea lor depasind-o pe cea a bunurilor. In ultimii patru ani, in care firma s-a aflat in procedura de reorganizare, au fost platite o parte din debite, la deschiderea procedurii de lichidare, in cursul lui 2009, ajungandu-se ca valoarea datoriilor sa fie de 3,5 milioane de lei. Activitatea fostului operator de apa din Dorohoi a fost preluata de Apa Grup.
Potrivit finantistilor, solutia este schimbarea actualei legislatii. "Normele in vigoare nu mai permit esalonari ale datoriilor si solutia poate veni doar de la nivel central. Nu pot spune ca sunt tratati diferiti decat ceilalti contribuabili, pentru ca am aplicat prevederile legale in toate cazurile", a declarat Radu Turcanu, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice Botosani.
Datornicii privati raman fara bunuri
De cealalta parte, societatile particulare au datorii la stat de peste 50 de milioane de lei, insa numarul debitorilor este de aproximativ 6.000. Majoritatea firmelor din mediul privat au simtit intr-un mod sau altul masurile de executare silita. Primele dintre acestea sunt somatiile de plata, emise imediat ce achitarea sumelor datorate bugetului general consolidat intarzie mai mult de 30 de zile.
Ulterior se aplica popriri pe conturile bancare si nicidecum nu pot fi evitate prin invocarea contractarii fondurilor europene. Daca nici aceasta masura nu stinge creanta, sechestrele aplicate pe bunurile societatilor sunt valorificate prin licitatie publica.
Contracte ignorate de autoritati
Exemple pentru modul discriminatoriu in care sunt tratate afacerile private sunt firmele care au avut lucrari pentru stat si au ajuns in faliment. Societatea de constructii Dany Ema a devenit istorie dupa ce s-a implicat in mai multe proiecte ale statului ce priveau reabilitarea institutiilor scolare si, neprimind la termen banii, nu a mai putut supravietui. Practic, in timp ce astepta banii de la stat era executata de Fisc si de creditori, ceea ce a dus la inchiderea activitatii.
Daniel Buliga, fostul administrator al Dany Ema, a precizat ca statul a jucat un rol important in declinul societatii, iar masurile aplicate de Fisc au dus la blocarea completa a activitatii in ciuda unor incercari de negociere in vederea esalonarii. Contractele cu institutiile statului nu au fost respectate de autoritati, in timp ce datoriile catre stat nu au mai putut fi achitate.
Un alt exemplu este societatea TransGhe care s-a judecat pentru plata unor servicii efectuate Primariei Darabani. Din 2007, firma are de incasat 500.000 de lei pentru transport balast, insa numai dupa o hotarare judecatoreasca s-au putut demara procedurile de recuperare a datoriei. Intarzierea a provocat declinul firmei in urma executarilor silite.
In functie de obiectul de activitate, contribuabilii au diverse obligatii la bugetul general consolidat al statului. Principalele sunt impozitul pe venit sau profit si asigurarile sociale de stat.
Sursa: Monitorul de Botosani
