Urmasii boierilor fac afaceri cu paduri

Cea mai mare suprafata retrocedata a ajuns in proprietatea Grupului Scolar "Anastasie Basota" din Pomarla. Peste 1.800 de hectare din mosia Pomarla, donate de fondator, s-au intors din proprietatea statului in cea a institutiei de invatamant. Marele boier si-a lasat prin testament averea unui liceu unde sa poata invata copiii locului si sa poata ajunge la orice universitate din Europa. Grupul Scolar revendica si alte paduri in comunele Mihai Eminescu, Suharau si George Enescu, dar actele sunt mai vechi de 1945 si deci doar instantele de judecata mai pot lua vreo decizie.

O alta recuperare a averii stramosesti a fost facuta de familia Vasiliu din Botosani, peste 1.300 de hectare de padure din mosia boierului Prilogeanu fiind retrocedate in 2007, acestea fiind printre foarte rarele cazuri in care beneficiarii mai sunt in Botosani. Toti ceilalti mostenitori ai marilor boieri locuiesc ori in orase mari din Sudul tarii, ori peste hotare. 

Patru urmasi ai lui Scarlat Rosetti au mostenit la Vaculesti circa 900 de hectare, unul dintre acestia fiind un general medaliat al Armatei Romane. Nepotul lui Duiliu Zamfirescu, actualmente avocat in Bucuresti, a mostenit peste 300 de hectare, mostenitorului boierului Boldur i s-au retrocedat peste 700 de hectare, iar peste 1.000 de hectare de teren impadurit din zona Sulita s-au intors la trei familii de evrei, printre care si cea a lui Aurel Vainer, presedintele Federatiei Evreilor din Romania. Din mosia boierului Calimachi s-au retrocedat circa 700 de hectare din localitatea Mihai Eminescu unei mostenitoare din Bucuresti. Din padurile lui Ciolac, de la Baranca Hudesti, peste 270 de hectare au fost retrocedate ploiestencei Amira Smaralda. Un colonel bucurestean a mostenit 160 de hectare impadurite la Trusesti din mosia boierului Jan Constantinescu. 230 de hectare ale mosieresei Elena Sturza de la Dobarceni au ajuns la Radu Miclescu, iar Obstea Dracsani este pe cale de a-si recupera 400 de hectare, cumparate in 1925 de la boierul Fischer.

Marile averi verzi au cunoscut si cai inedite. Peste 460 de hectare de la Romanesti, apartinand familiei Badarau au fost revendicate de un avocat iesean care a cumparat de la batrana Badarau toate drepturile succesorale. Alte 500 de hectare din Hanesti si Guranda, ce au facut parte din mosia boierului Dan Alexandrescu au ramas nerevendicate.

Controale stricte dupa defrisari

Conducerea Directiei Silvice a explicat ca un mostenitor a sute de hectare de teren poate castiga atat prin vanzarea acestora, cat si prin pastrarea si valorificarea copacilor pe care padurarii ii marcheaza ca buni de taiat. Grupul Scolar "Anastasie Basota" primeste in acest an 250.000 de lei in urma contractului de administrare incheiat cu Directia Silvica. Ocolul silvic asigura paza, marcarea copacilor, taierea, valorificarea lemnului si reimpadurirea, diferenta dintre venituri si cheltuieli fiind data proprietarului. "Si proprietarii care isi administreaza singuri padurea, cu obligativitatea de a avea contract de paza cu noi, cam tot atat castiga. Vand singuri lemnul, impaduresc, iar din venit trebuie sa plateasca intreaga manopera", a explicat Gabriel Amitrului, directorul Directiei Silvice.

Specialistii sustin ca taierile se fac in prezent sub controlul legii, iar retrocedarile au insemnat doar la inceput un rau facut padurilor. In Tudora, Pomarla, Lunca, Flamanzi, Frumusica si Cristesti  mostenitorii ce au intrat in posesia unor suprafete reduse au trecut peste lege si au defrisat paduri intregi. Situatiile s-au lasat cu o serie de dosare penale care, insa, nu au atras sanctiuni spectaculoase. Marii proprietari sunt, se pare, mai corecti, insa, pentru o valorificare imediata a mostenirii, multi dintre acestia prefera sa vanda padurile. Cateva sute de hectare au ajuns astfel in ultimii doi ani in proprietatea unei firme cu capital danez, iar peste 4.000 in cea a firmei Scolopax, de asemenea cu capital strain. Hectarul de padure costa intre 1.000 si 3.000 de euro, iar investitorii nu au facut pana acum nicio operatiune in padurile cumparate. 

Norme aspre in Uniunea Europeana

In Uniunea Europeana legislatia este diferita de cea din Romania. Padurile sunt infiintate cu destinatie exacta, in functie de utilitatea pe care o va primi ulterior lemnul. Nu exista paza, nu exista furt, iar proprietarii care nu impaduresc dupa ce taie, raman fara padure.

Sursa: Monitorul de Botosani