Orfanii tranzitiei

Problema copiilor abandonati de parintii plecati la munca in strainatate devine una spinoasa peste granita si mai putin importanta pentru autoritatile din tara. Recent, saptaminalul italian "Famiglia Cristiana" a inceput o serie de reportaje ce vizeaza romanii din Italia. Cu trei milioane de cititori, saptaminalul romano-catolic a fost fondat in 1931 si publica un reportaj cutremurator cu privire la drama copiilor care au parinti plecati in strainatate. Potrivit parintelui Egidiu Condac, directorul Centrului Diecezan Caritas Iasi, nu exista date oficiale despre copiii lasati in grija altora, insa fenomenul atinge cote ingrijoratoare nu atit prin prisma statisticii, ci prin efectele psihologice pe care le are plecarea unui parinte sau chiar a ambilor parinti.

"La un moment dat, am incercat sa facem un sondaj sa vedem citi copii au parintii plecati in strainatate. Din pacate, din lipsa de fonduri, acest studiu nu s-a mai finalizat, astfel ca, cel putin la nivelul Diecezei de Iasi, inca nu exista date concrete. Oricum, fenomenul e destul de ingrijorator, pentru ca urmarile psihologice asupra copiilor se manifesta in timp", spune parintele Egidiu Condac.

Orfani din cauza banilor

Conform unui studiu realizat de Asociatia Caritas, in colaborare cu partea italiana, la inceputului anului 2010, potrivit datelor Institutului Italian de Statistica, in Italia se aflau peste 950.000 de romani cu drept de resedinta. La inceputul fiecarui an, preotii din parohiile romano-catolice intocmesc o evidenta a numarului de emigranti din parohii. La inceputul lui 2011, in parohia "Fericitul Ieremia Valahul" din Roman, din 1.622 de credinciosi, 280 erau plecati la munca in strainatate, din care 24 de familii intregi. In parohia "Isus Bunul Pastor", din 1.791 de enoriasi, emigranti erau 584, din care 80 de familii intregi.

In Italia, "L’albero della vita", un ONG, a pregatit un studiu pe aceasta tema: "In tara se vorbeste de orfani ai imigratiei", se arata in studiu, "o generatie incredintata ingrijirii altora, cu consecinte uneori grave". Cifrele confirma gravitatea situatiei. Potrivit estimarilor UNICEF – Alternative Sociale, in Romania "orfanii albi", cum sint numiti, ar fi 350.000, o cifra mult mai ridicata decit cea difuzata de autoritatile romane, care vorbesc de putin peste 82.000 de cazuri. "Numarul acestor minori", subliniaza l’Albero della vita, "ar fi echivalentul a 7% din populatia romaneasca cu virsta de pina la 18 ani". Potrivit acestui ONG, 157.000 de copii ar avea numai tatal in strainatate, 67.000 numai mama. Peste o treime, 126.000, ar fi lipsiti de ambii parinti. 400.000 ar fi experimentat, pentru o perioada din viata lor, acea forma particulara de singuratate.

Aceasta situatie se agraveaza tot mai mult de trei ani, adica de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. "Este vorba de acum de o plaga", sustine studiul, "cu implicatii profunde atit la nivel de echilibru psihologic al individului, cit si la nivel social".

Conform unui alt studiu, realizat de asociatia Caritas, la nivelul Diecezei de Iasi, potentialul parinte migrant face o analiza de tip cost-beneficiu inainte de a lua decizia de a migra. Intrebati in ancheta care au fost principalele argumente contra deciziei de a migra, aproximativ 20% din respondenti au mentionat despartirea de familie si de copii, iar aproape 40% au spus ca nu au existat argumente impotriva.

In cazul migrarii ambilor parinti, se folosesste, de cele mai multe ori, sprijinul rudelor de grad mai indepartat si este foarte plauzibil ca, in lipsa acestui sprijin, probabilitatea ca ambii parinti sa migreze sa fie mult redusa. Cauzele primare ale fenomenului, identificate de specialistii care lucreaza direct cu copiii, sint cele ce tin de dezvoltarea economica si de fenomenul migratiei, in general.

Desi, in ultimii ani, rata somajului a scazut, dinamica pietei muncii este cea care inca determina persoane active sa caute un loc de munca mai bine platit in alte tari. Mai precis, nu lipsa totala a locurilor de munca este cauza, ci cresterea asteptarilor fata de conditiile oferite de un loc de munca, si in special de salariile oferite. "S-ar gasi si la noi locuri de munca, dar nu sint bine platite, astfel incit ei considera ca nu-i pot asigura copilului strictul necesar. Si pretentiile au crescut atit timp cit au iesit in afara", spune un referent social de la o primarie din Neamt.

In cele mai multe cazuri, la inceput, intentia este de a pleca pentru o perioada limitata de timp si de a reveni in localitate. Diferenta intre cei cu probleme economice ce prefera sa-si incerce norocul intr-o alta tara si cei care nu pleaca tine, in opinia specialistilor, de curajul si atitudinea fata de risc: "Cei care pleaca au curajul s-o ia de la zero, de la inceput. Idealul lor este sa mearga sa-si faca un venit incit sa poata veni in localitate, sa-si faca o casa sau, cumva, o mica afacere, dar toti tind sa revina in localitate. Acum, lucrurile s-au schimbat. Cei mai multi si-au cumparat case in Italia, si-au deschis afaceri acolo si au intentii serioase de a se stabili acolo. Pentru moment, afectiunea copiilor poate fi cumparata cu lucruri pe care aici nu si le permit. In timp, insa, atasamentul fata de lucruri va prima in fata atasamentului fata de o alta persoana", explica un voluntar al Asociatiei Caritas.

Sursa: Ziarul de Roman