Caută 
3 MIN
Politica editoriala a "Ziarului de Roman", dedicata identificarii si promovarii valorilor autentice, a fost remarcata si de cititorii dinafara tarii, ultimul semnal fiind primit din Italia, acolo unde, in Venetia, o familie afla despre tara din ziarul nostru. "Scriu in numele tatalui meu, Constantin Horodniceanu, roman din Moldova, sosit in Italia in 1945, unde, la Milano, a terminat Facultatea de Jurisprudenta (Drept). Studiile universitare le-a inceput la Iasi si la Bucuresti. In 1951 s-a casatorit la Venetia cu o italiana si a avut trei copii. Eu sint cel mai mare. Sint ziarist si am lucrat mult timp la o televiziune particulara; in plus, sint critic de arta. In Romania am venit de doua ori: in 1976 pentru un curs universitar de vara, timp de o luna, la Brasov, si in 1997, cu tatal si sotia mea", marturiseste Emanuel Horodniceanu.
Legatura de suflet cu tara nu s-a rupt, chiar daca au trecut peste 65 de ani. "Tatal meu e nascut la Balusesti, un sat in apropiere de Roman. Tatal sau, Iacob Horodniceanu, ca si ceilalti noua frati ai sai, era morar. A inceput sa lucreze la un patron, dupa care a decis sa construiasca la Balusesti moara sa. Impreuna cu Biserica, moara din Balusesti era un punct de referinta pentru toti locuitorii satului. Dupa Primul Razboi Mondial, cu ajutorul sotiei, Ecaterina Nitulescu, a realizat alte mori, una la Ion Creanga (de-a lungul Siretului) si cealalta in localitatea Izvor", ne scrie cititorul nostru din Italia.
El stie despre ororile regimului trecut de la bunicul sau, marcat de confiscarea morilor.
"Astazi, moara din Balusesti nu mai exista. Trecerea timpului si oamenii au eliminat prezenta fizica, dar nu memoria unei mari civilizatii taranesti. In casa veche locuieste acum familia unei rude.
Marea dorinta a tatalui meu este ca acel sat sa devina un loc memorabil si un centru unde morari de ieri si de azi – din Moldova, dar nu numai – pot sa se intilneasca. Dorinta lui Constantin este ca din o mica bucata de pamint din spatele casei familiei sa fie realizata o gradina cu pomi si flori si o troita in amintirea lui Iacob si a Ecaterinei si a tuturor morarilor din Moldova si Bucovina", spune, din suflet, Emanuel.
El doreste sa cinsteasca amintirea inaintasilor, dar si sa recupereze memoria afectiva a familiei. O asociatie a morarilor crede ca ar fi "marturie a muncii poporului roman", iar la Balusesti ar putea fi locul de intilnire a membrilor asociatiei, cu posibilitatea organizarii anuale a unei sarbatori a morarilor. "Ziarul dumneavoastra poate fi un promotor al acestei idei (…). Eu ascult mereu cu placere povestirile tatalui meu si ma simt ca un purtator de cuvint al acestului vis. Eu nu vorbesc si nu scriu bine romaneste. Aceasta scrisoare a fost tradusa de tatal meu si de o amica ce traieste in Venetia. Indiferent de realizarea sau nu a dorintei lui Constantin, va multumesc mult pentru atentie si va doresc succes la lucru", isi incheie emotionanta pledoarie Emanuel Horodniceanu.
Sub placuta povara a acestui demers de suflet, cu o valoare patriotica fara tagada, l-am cooptat in echipa de realizare a acestui proiect – nascut de vechi si buni romani aflati la mii de kilometri, "in mindra Venetie" – pe primarul comunei Icusesti, Leonard Oprea. "Sint onorat sa pot raspunde unei astfel de propuneri, initiata de oameni ai locurilor ce nu si-au uitat radacinile. Satul Balusesti ar putea fi centrul unor astfel de manifestari, iar memoria acelor inaintasi care au muncit pentru prosperitatea lor si a oamenilor din zona trebuie respectata si omagiata. Sper sa putem implini dorinta domnului Horodniceanu cit de repede si sa-i avem ca oaspeti la inaugurare", a declarat primarul comunei Icusesti.
Sursa: Ziarul de Roman
