Caută 
8 MIN
Pentru a judeca corect succesul programului guvernamental de alimentare cu apa la sate trebuie sa vorbim despre sute de gospodarii in care curge apa, altele lasate pe dinafara din cauza lipsei de bani a locuitorilor, dar si despre mii de ciusmele seci, pentru care s-au cheltuit miliarde de lei numai in judetul Vaslui. Mai trebuie sa vorbim despre reteaua de canalizare care lipseste si despre lucrari la care nu s-a facut receptia finala nici la cinci ani dupa finalizare. Situatia este aceeasi in toate cele 17 localitati inscrise in programul guvernamental de alimentare cu apa la sate si locuinte sociale aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 687 din 1997 si Hotararea de Guvern 1.036 din 2004. Localitatile "privilegiate" sunt: Crivesti si Salceni (comuna Tutova), Vizureni si Borodesti (Pochidia), Muntenii de Jos, Zorleni, Vutcani, Carja (Murgeni), Dragomiresti si Poiana Pietrii (Dragomiresti), Lipovat si Corbu (Lipovat), Berezeni si Satul Nou (Berezeni), Falciu si Costesti.
Poate exemplu cel mai bun este comuna Costesti. Aici primaria se poate lauda cu peste 300 de abonati la sistemul de alimentare cu apa potabila in centrul de comuna. Pare un lucru extrem de imbucurator, intr-adevar, dar asta numai daca reusim sa trecem cu vederea faptul ca satul Costesti are aproape de trei ori mai multe gospodarii. Restul sunt condamnati sa nu isi permita decat sa aduca apa chiar si de la sute de metri distanta, in ciuda faptului ca au cate o ciusmea "plantata" chiar si in fata portii.
Este situatia in care se afla Genoveva Badarau, o femeie de 71 de ani, cu un sot de 76 de ani care aduce apa in gospodarie cu caruta cu cai "cat o sa mai poata si el…"
"Noroc ca avem cai si caruta, ca se duce omul meu si aduce apa in butoaie tocmai de pe deal. Da’ cand n-o mai putea… Noi platim 300 de mii de lei pe an si nu primesc niciun strop de apa. Asa-i pe toata ulita asta si suntem numai oameni batrani, de peste 60 de ani. Ar trebui sa ne dea drumul la apa", spune batrana privind spre ciusmeaua seaca de pe partea cealalta a drumului.
"Ar trebui sa ne dea drumul la apa. Noi am avea grija sa nu se joace copiii. Nici nu mai stiu cat a mers. A mers vreo cateva luni dupa ce au pus-o. Era tare bine. Cum sa nu fie bine?! D’apoi veneau oamenii de pe toata ulita si isi luau apa. Si nu se facea risipa, sa stiti", a mai spus batrana.
"La dansii curge apa, asa ca nu-i mai intereseaza. Da’ ce, m-a intrebat cineva ceva pe mine?! Cica costa vreo patru milioane ca sa-ti aduca apa in curte si tre’ sa mai dai si pentru tevi ca sa ti-o traga de la conducta de sub pamant. Da’ de ce?! Ca doar conducta trece la cativa metri. Pai eu nu am patru milioane pensie. De unde sa dau?!", a mai spus Genoveva Badarau.
Cel putin din punctul de vedere al alimentarii cu apa a gospodariilor, in satul Costesti functioneaza un soi de stratificare sociala pe baze geografice: in randul celor care au gospodariile la soseaua principala care traverseaza satul, apa care curge in gospodarii este o regula, pe cand printre cei cu gospodariile asezate pe ulitele adiacente, alimentarea cu apa este o exceptie. Cauzele ar fi costurile de instalare, interesul scazut al autoritatilor, dar si "nomenclatura".
"Acolo sta viceprimarul. Acolo sta primarul, mai la deal. Astia au apa. Uite, asta opreste apa la el, cand nu mai ploua. Ce poti sa-i faci?! El are si nu-l mai intereseaza. Si-i viceprimar…", spune Gheorghe Nistianu, aratand spre vila viceprimarului, situata la cateva case distanta de gospodaria sa.
"La mine nu mai merge. Da’ eu am doua fantani. Nu iau apa de la ei. Am sapat la 20 de metri dupa apa", a spus, cu mandrie, Taulica Nestian, un alt locuitor din Costesti.
Un program facut din satelit
Un alt "privilegiat" al soartei este Dumitru Oprescu, morarul satului, care vine sa confirme regula alimentarii cu apa in Costesti: Ai bani, ai apa!
"Eu eram consilier local cand se discuta acest proiect. Totul e de la Bucuresti. Noi nu am avut nimic de spus. Noua ne spunea primarul ca o sa vina unii sa lucreze pe la noi pentru aductiune de apa. Primaria nu s-a implicat cu absolut nimic. La inceput a fost trasa apa numai pentru ciusmelele astea stradale. S-a adus hidrofor, au luat pompe si au construit o statie de tratare. Eu mi-am adus apa cu 500 de mii (lei vechi – n.r.). Era o suma mare pe atunci, in 2004", a spus Dumitru Oprescu.
Tot morarul satului a spus ca proiectul nu numai ca nu are nici o legatura cu Primaria Costesti, dar a fost facut "din satelit": "Instalatia a fost proiectata de la Bucuresti. Au zis ca s-a facut din satelit".
Dupa ce s-au terminat lucrarile si apa a inceput sa curga prin ciusmele de la marginea drumului, a aparut, inevitabil, marea problema: cine suporta costurile? Consliliul Local Costesti a decis ca nu are bani pentru intretinerea ciusmelelor, astfel incat, in doar cateva luni, acestea au devenit niste inutile piese de decor stradal.
Gheorghe Nistianu a integrat-o perfect in decor pe cea din fata curtii sale. A vopsit-o in aceeasi culoare cu care si-a vopsit gardul si poarta. Nu a folosit-o niciodata. Nimeni nu a folosit-o, cel putin din ce a putut vedea el. "Eu nu am folosit-o. De ce s-o folosesc?! Eu stiu? Ar fi fost buna acolo, ar mai fi baut trecatorii", a spus Gheorghe Nistianu. Care trecatori?! Pe drumul respectiv, unul destul de lung, cu numeroase case, exista o singura ciusmea si aceasta in capatul acestei ulite, care duce spre… nicaieri. Drumul se opreste intr-un teren agricol si intr-o ciusmea despre care nimanui nu i-a pasat vreodata daca functioneaza. Singura concluzie ar putea fi ca satul Costesti nu se vede prea bine din satelit.
Dar programul are si alte "curiozitati" in afara de amplasarea unor ciusmele la capatul unor drumuri. In satul Muntenii de Jos de langa municipiul Vaslui, zona de ses, apa se gaseste doar la cativa metri sub pamant, in satul Costesti de apa dai chiar si la zeci de metri. In Munteni sapi dupa apa, in Costesti trebuie sa forezi. Cate ciusmele, acum inutile, credeti ca are Costestiul? Cateva. Una pe ulita si vreo trei pe strada principala. In Munteni, in schimb, de ciusmele dai la tot pasul. La o suta de metri una fata de alta, ciusmele abunda in Muntenii de Jos. Nu numai pe marginea drumului, dar si in fata primariei, dar si… in padure. Una dintre acestea este asezata in mijlocul unei mici paduri, domeniu al statului, situata la marginea drumului. Pentru cine a fost construita aceea ciusmea? Cine a baut apa de acolo vreodata in timpul scurt, de patru luni, cat au functionat aceste ciusmele in anul 2004? Dupa modul in care au fost amplasate, se vede cu ochiul liber ca situarea acestor ciusmele trebuia sa se faca, prin proiect, la o anumita distanta unele fata de altele. Si distanta s-a respectat, indiferent de situatia din teren.
Vasluiul a salvat Muntenii de Jos
Asa cum recunoaste primarul comunei Muntenii de Jos, Danut Cretu, satul resedinta a fost salvat pentru ca este situat in apropierea municipiului Vaslui, altfel alimentarea cu apa ar fi existat aici numai in documente oficiale, cum se intampla in alte localitati, precum Lipovat. Si aici alimentarea cu apa la ciusmele a functionat impecabil… jumatate de an.
"Au functionat vreo jumatate de an. La nivelul comunei s-au prevazut 36 de ciusmele stradale, dar nu s-a avut in vedere cine va plati. Exista un contor general la iesirea din Vaslui si veneau cei de la Goscom, citeau si spuneau «Primaria Muntenii de Jos va plati atat». Atunci, pentru a ne acoperi cheltuielile, consiliul local a hotarat instituirea unei taxe de 10.000 de lei vechi pe familie. Oamenii din sat au fost de acord si au semnat. Cand a venit vorba de incasat au spus insa ca au fantani in curte, nu au de ce sa plateasca, asa incat am decis sa inchidem ciusmele", a spus Danut Cretu.
Pentru alimentarea cu apa in gospodarii, primaria a gasit solutia concesionarii, pe o perioada de 48 de ani, a intregii retele catre SC Goscom SA, societatea care gestioneaza acest serviciu in municipiul Vaslui.
Programul Guvernamental privind alimentarea cu apa la sate si locuinte sociale conform H.G. nr. 687/1997 cu modificarile si completaile ulterioare:
Obiectivele programului: Construirea a 1.820 locuinte sociale in 26 localitati din 18 judete; introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apa, in vederea asigurarii de apa potabila pentru cca. 1.200.000 locuitori din 855 localitati din spatiul rural; asigurarea nevoilor stringente de apa potabila in mediul rural; constientizarea comunitatii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare in sistem centralizat si educarea populatiei pentru a folosi rational sursele de apa; asigurarea surselor de alimentare cu apa a agentilor implicati in dezvoltarea localitatilor rurale; crearea conditiilor de baza necesare unui trai decent si revitalizarea unor zone defavorizate; gestionarea si utilizarea rationala a surselor de apa.
Scop: Imbunatatirea calitatii vietii prin construirea de locuinte sociale si prin asigurarea alimentarii cu apa a peste 1.200.000 locuitori din 855 localitati, institutii locale si unele activitati economice locale din comune, in conditii tehnice corespunzatoare si la calitatea ceruta de normele in vigoare corelate cu cerintele europene.
Eligibilitate: Titularul contractelor de antrepriza generala incheiate cu antreprenorii straini este Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei (MDRL). Consiliile locale sunt titularele de contracte pentru obiectivele din administrarea acestora. Listele cu portofoliul de lucrari se constituie prin nominalizari ale consiliilor judetene.
Beneficiari: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor – in calitate de Investitor; Consiliile judetene si locale ce urmeaza a prelua locuintele sociale si sistemele de alimentare cu apa cu titlu gratuit si nerambursabil.
Valoare program: 510 mil. USD.
Surse de finantare: Credit extern rambursabil – 440 mil. USD; Bugetul MDRL – echivalentul in lei a 70 mil. USD; Bugetele proprii ale consiliilor judetene pentru plata avizelor, autorizatiilor, racordurilor electrice si a altor utilitati.
Durata programului: Perioada 2000-2011, care cuprinde trei etape de finantare din credite externe rambursabile si din bugetul MDRL, astfel:
Etapa I aprobata prin H.G. nr. 687/1997 si finantata din credite externe in valoare de 340 milioane USD, din care:
60 milioane USD pentru realizarea a 1.820 apartamente (locuinte sociale) finalizate, receptionate final si predate autoritatilor locale pana la sfarsitul anului 2006;
280 milioane USD pentru sisteme de alimentare cu apa a 617 localitati terminate, puse in functiune si predate autoritatilor locale pana la sfarsitul trimestrului II al anului 2007, cu perioada de garantie pana in anul 2009.
Etapa II aprobata prin H.G. nr. 1036/2004, finantata din credite externe in valoare de 90 milioane USD pentru alimentarea cu apa a inca 137 localitati, terminate, puse in functiune si predate autoritatilor locale pana la sfarsitul lunii august 2007, cu perioada de garantie pana la sfarsitul lunii august 2009.
Etapa III, in valoare de 80 milioane USD, cuprinsa in Memorandumul MTCT aprobat in sedinta Guvernului Romaniei din 26.01.2006, pentru alimentarea cu apa a inca 101 localitati pana in luna iulie 2009, aflata in derulare. 10 milioane USD au fost finantate din credite externe, iar dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 64/2007, finantarea se asigura de la bugetul de stat.
Proiectarea si executia lucrarilor a fost incredintata antreprenorilor Mivan Kier JV Ltd si Solel Boneh International – Tahal JV, castigatori ai licitatiei internationale din 1997.
Pana in sfarsitul lunii martie 2009, au fost receptionate la terminarea lucrarilor, puse in functiune si predate Consiliilor judetene 514 obiective de investitii pentru 829 localitati. Dintre acestea, 153 obiective de investitii se afla inca in perioada de garantie, restul fiind receptionate final. (sursa: site-ul MDRL, http://www.mdrl.ro/)
Sursa: Obiectiv de Vaslui – http://www.obiectivdevaslui.ro/
