Sub semnul optimismului

Mai ales dupa esecul din etapa a saptea, Poli Unirea s-a temut de meciul de simbata, cu FC Botosani, ratarea victoriei in partida cu viceliderul putind echivala cu o replica chiar mai consistenta decit a cutremurului de la Vaslui. Sub impulsul momentului, normal, la sfirsitul unui meci cistigat chiar cu un scor peste asteptari (3-0), antrenorul Adrian Kereszy – ce a coordonat majoritatea antrenamentelor de saptamina trecuta pe fondul absentei lui Vasile Simionas in mai multe zile – a supralicitat, spunind ca echipa a jucat 60-70 de minute la nivelul asteptarilor. Ca nu au fost decit aproape 45 de minute (primele 25-30 si ultimele 15) foarte reusite conteaza mai putin, principalul lucru este ca, in sfirsit, Poli a aratat o jumatate de meci ca o echipa de divizia B.
Forta a pornit de la blocul defensiv central acolo unde Petrache, Adrian Ilie (care a etalat iarasi citeva iesiri spectaculoase din terenul propriu, cu mingea la picior) si Gheban (foarte exact la marcaj) au creat un scut inexpugnabil in fata lui Cimpeanu. Verticalizarea asteptata a fost posibila datorita prestatiei mijlocasilor centrali utliziati, Medeleanu si apoi Dragoi. In ciuda unor momente in care s-a vazut lipsa jocurilor, primul a demonstrat tuturor ca degeaba a fost trecut pe linie moarta atita vreme, iar al doilea a fost cel care a dat semnalul "desteptarii" echipei, pe final. De altfel, evolutia lui Medeleanu si Dragoi poate pune serios in dificultate conducerea tehnica care trebuie sa analizeze si oportunitatea prezentei concomitente a celor doi in teren, chiar daca acest lucru ar duce la trecerea, macar acasa, de la sistemul "5-3-2" la "4-4-2". Acest lucru s-ar impune si daca tinem cont de faptul ca superioritatea numerica existenta pe benzi nu prea foloseste la nimic. Pe stinga Danut Munteanu are, in principal, calitati defensive in timp ce omul in plus ce a aparut mereu pe dreapta a fost inutil, de vreme ce Stamate a dezamagit iarasi iar Bozianu, in ciuda voluntarismului din joc, nu s-a prea intilnit cu mingea. Epuizam minusurile din jocul iesean mentionind scaderea de ritm a juniorului Cristea si revenim la plusuri prin intermediul idealului servant, Tiron, care atunci cind centreaza parca pune mingea cu mina, lucru simtit la ambele goluri reusite din actiune de ieseni. Pe aceleasi coordonate se situeaza si Brighiu care a facut un meci ceva mai bun, "colorat" si de o frumoasa reusita si Dobrea care nu a aratat deloc ca merge pe 34 de ani! Desi a jucat mai putin ca un boxer (de ce?) Capusa, folosit mijlocas stinga, a intrat repede in jocul coechipierilor, participind la iuresul de final al gazdelor.
Citeva vorbe si despre oaspeti. Sufocati in start de forcingul gazdelor, botosanenii au aratat apoi ca pot fi unul dintre "arbitrii" seriei dar nicidecum o echipa cu veleitati de liga a doua. Tragind linie sub jocul din Copou si uitindu-ne cu coada ochiului si la remiza vasluienilor de la Pascani, se poate spune ca sfirsitul de saptamina trecut a fost petrecut de toti cei de la Poli Unirea in zodia optimismului. (Ovidiu MINEA)