Un rege muribund

Dincolo de infringerea in fata Italiei, un alt lucru a mihnit milioanele de romani care s-au uitat simbata la meci. Reintrarea lui Hagi, asteptata cu speranta de toata lumea, s-a dovedit a fi un fiasco total. "Regele" nu a reusit sa se ridice nici pe departe la nivelul asteptarilor, fiind umbra jucatorului care in acest deceniu s-a confundat cu insasi selectionata Romaniei. In primele doua meciuri de la acest Campionat European a evoluat slab, fiind mai mult preocupat de arbitraj decit de joc. Fara el in teren, Romania a interpretat o cu totul alta partitura impotriva Angliei si a obtinut o spectaculoasa calificare in sferturile de finala. Tinerii jucatori au putut sa se manifeste in teren, nemaifiind nevoie sa stea in umbra lui Hagi. Machidonul a reintrat insa cu Italia si, exceptind acea bara din prima repriza, s-a remarcat prin multe pase gresite, suturi expediate aiurea si reprosuri adresate coechipierilor. Inca din primele minute a reusit sa-l enerveze pe arbitrul Perreira, reprosindu-i ceva. Apoi a avut o intrare la Antonio Conte caracterizata de ziaristii italieni drept "asasina". A primit cartonasul galben cu zimbetul pe buze, neputindu-se observa nici o umbra de regret pentru brutalul fault comis, in urma caruia italianul nu va mai putea evolua la acest turneu final. Apoi a cersit un penalty. Arbitrul a facut semne ca jocul sa continue, caci nu a fost nimic. Hagi s-a repezit catre Perreira, cerindu-i socoteala pe un ton irascibil. A primit, logic, al doilea cartonas gaben si, implicit, pe cel rosu. Cum inca nu am mai vazut ca un arbitru sa-si schimbe decizia in urma protestelor unui jucator, nu intelegem ce o fi fost atunci in capul lui Hagi. E drept ca era un moment foarte important al jocului, dar tocmai capitanul echipei sa-si piarda capul? Ienei spunea ca Mutu trebuie sa invete de la Hagi. Din ce am vazut la acest Euro, ne intrebam ce anume? Sa "arvuneasca" toate baloanele, sa execute toate loviturile libere, sa-si mustruluiasca in permanenta colegii, sa se rafuiasca cu arbitrii? Apropo de cei doi jucatori, in finalul primei reprize Hagi i-a permis mai tinarului sau coleg sa execute o lovitura libera. Acesta a trimis peste poarta, iar urmatoarea imagine a fost cu Hagi, privindu-l cu superioritate pe Mutu. Faptul ca machidonul a ajuns sa-si permita orice, ni se datoreaza intr-o oarecare masura. Dupa rateul de acum doi ani de la Mondiale, cind de asemenea nu a jucat mai nimic, Gica a fost implorat sa revina la echipa nationala. A acceptat si ne-a purtat spre victorie in acea intilnire cu Ungaria, de la Bucuresti. Cine avea insa acum curajul sa-i spuna ca e depasit, ca nu mai alearga aproape deloc? Putea Ienei sa-l inlocuiasca pe jucatorul care l-a propulsat in scaunul de antrenor? Categoric nu, Hagi trebuia sa fie in teren indiferent de consecinte. Ilie Dumitrescu a avut decenta sa se retraga la doar 31 de ani, cind a vazut ca nu mai poate juca la nivelul la care ne obisnuise. A organizat o conferinta de presa, a spus ca nu vrea sa ocupe locul unor jucatori tineri, iar microbistii sa-si aminteasca de Dumitrescu care a ingenunchiat Argentina la World Cup ’94. La 29 de ani, englezul Shearer a spus ca nu va mai juca pentru Anglia, e timpul sa faca loc altor jucatori. Un alt mare jucator, Lothar Matthäus, i-a spus antrenorului sau ca vrea sa plece din echipa cind a vazut ca e contestat. A ramas numai la insistentele lui Ribbeck si si-a vazut de joc, fara a avea aere de vedeta. Germanul stia ca el este doar jucator, chiar daca are o carte de vizita cu mult mai impresionanta decit cea a lui Hagi. Zoff si-a permis sa-l tina pe banca pe Del Piero, punindu-si in cap toata presa italiana. Dar aceasta este diferenta dintre romani si vest europeni. La ei lucrurile se fac in mod profesionist, inca nu s-a intimplat ca un jucator sa schimbe antrenorul. Amintiti-va de Mondialul francez, de acum doi ani. Desi a jucat foarte bine, semnind si victoria impotriva Columbiei, care a calificat Anglia in optimi, David Beckham a fost pus la zid de intreaga presa engleza pentru cartonasul rosu primit in partida cu Argentina. La noi nu se va intimpla probabil niciodata asa ceva. Hagi a fost asezat pe un soclu si nimeni nu va indrazni sa-l coboare de acolo. Oricit ne-ar fi de greu, trebuie sa acceptam ca Hagi nu mai poate, ca a fost o mare deceptie la acest Euro. Pacat ca nu a inteles singur acest lucru si nici nu a indraznit nimeni sa-i spuna. El a parasit acum echipa nationala pe usa din spate si, dupa cum joaca, nu ar fi exclus sa pateasca acest lucru si la Galatasaray. (Daniel SIMION)