Clanul Corduneanu, în genunchi: 172 de ani de închisoare și sume fabuloase de plătit victimelor

Punct şi de la capăt în cel mai mare dosar de crimă organizată din Iaşi. Judecătorii au soluţionat ieri, în primă instanţă, dosarul în care principalii membri ai clanului Corduneanu sunt acuzaţi de fapte de crimă organizată. Magistraţii au condamnat 25 dintre cele 27 de persoane trimise în judecată, pe lista celor condamnaţi aflându-se şi mai multe persoane ale familiei Corduneanu.

Cel considerat de procurorii DIICOT ca fiind liderul grupării de crimă organizată, Costel Corduneanu, a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare, fiind găsit vinovat pentru 8 infracţiuni. Pedepse mai mari au primit cei implicaţi în palierul de înşelăciuni al clanului, acolo unde pedepsele maxime au ajuns până la 10 ani de închisoare. O astfel de pedeapsă a primit Vasile Călin, unul dintre membrii reprezentativi ai clanului. Un alt membru important, Adrian Corduneanu, a primit trei ani de închisoare, fiind găsit vinovat pentru două infracţiuni, de şantaj şi complicitate la înşelăciune. 

Achitări pe linie pentru acuzaţia principală  

Alţi membri din primul eşalon ai clanului Corduneanu au primit de asemenea condamnări în urma sentinţei de ieri. Bogdan Corduneanu a primit 3 ani de închisoare, Petronela Tiugă a primit 5 ani de închisoare, iar Marian Simon Corduneanu a primit 10 ani de închisoare.

De remarcat că pedepse de 10 ani au fost acordate mai multor persoane catalogate de procurorii DIICOT ca fiind „locotenenţi” ai Cordunenilor. Cea mai importantă infracţiune dintre cele imputate de procurori, cea de iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, reţinută în cazul tuturor celor 27 de inculpaţi din acest dosar, a fost înlăturată de judecători, care au considerat că nu sunt probe. Pentru această infracţiune, pentru care pedepsele pe vechiul cod penal ajungeau şi până la 20 de ani de închisoare, toţi acuzaţii au fost achitaţi.

Tribunalul Maramureş a aplicat vechiul Cod Penal în acest dosar considerând că este legea penală mai favorabilă. „Sentinţa în sine apare ca fiind un paradox în condiţiile în care avem pe de o parte soluţii de achitare şi pe de altă parte condamnări la pedepse de 10 ani închisoare. Este de remarcat că fiind corect analizată şi dispusă achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea generică de iniţiere/constituire/ aderare la grup infracţional organizat, aspect care dovedeşte că apărările şi susţinerile inculpaţilor sunt adevărate. Era de dorit ca toate infracţiunile să fie analizate în aceeaşi modalitate pentru a se ajunge la o soluţie pe deplin echitabilă”, a precizat Anca Drăgoi, unul dintre avocaţii din dosar.  

Două achitări  

Cele două persoane care au fost achitate de către judecătorii de la Maramureş sunt Gheorghe Crâşmaru şi Gheorghe Rusu. Ultimul dintre ei este considerat unul dintre fraţii Corduneanu cu influenţă în clan, el fiind judecat în dosar pentru iniţiere a unui grup infracţional, spălare de bani şi trafic de persoane. Potrivit unor surse juridice, victimele traficului de persoane invocat de procurori în cazul lui Rusu nu ar fi recunoscut că ar fi fost folosite de acesta, în timpul procesului. „Instanţele din Maramureş au judecat corect în ceea ce îl priveşte pe Rusu Gheorghe şi mă aşteptam la o soluţie de achitare”, ne-a spus Alex Bernic, avocatului lui Rusu.

Imagine din timpul procesului 

Instanţa a aplicat legea penală mai favorabilă în acest caz, respectiv vechiul Cod Penal. Dacă s-ar fi aplicat noul Cod Penal, pedeapsa totală s-ar fi stabilit printr-un cumul al cele mai mari condamnări, la care se aduna câte o treime din fiecare condamnare în parte. De pildă, Costel Corduneanu a primit pedeapsa totală de 8 ani, stabilită în funcţie de condamnarea cea mai mare, cum era procedura de calcul pe vechea legislaţie. Pe noua lege, conform algoritmului de calcul, liderul grupării ar fi primit pentru cele 8 infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat 16 ani şi 2 luni de închisoare.  

Ce despăgubiri s-au stabilit  

Pe lângă pedepsele cu executare, judecătorii au mai stabilit şi plata unor daune morale către victimele clanului, dar şi o serie de confiscări de la inculpaţi. Astfel, în ceea ce priveşte despăgubirile civile, instanţa a stabilit plata unei sume totale de 140.000 de euro, 590.500 de lei şi 40.000 de franci elveţieni. Cea mai mare parte din această sumă ar trebui să ajungă la băncile ce ar fi fost înşelate prin contractarea unor credite cu acte false. De menţionat că sumele reprezintă cuantumul total al despăgubirilor, ele trebuind achitate, în solidar, de diverşi inculpaţi, în funcţie de infracţiunile pentru care au fost găsiţi vinovaţi.

Sume exorbintante au fost stabilite în ceea ce priveşte confiscările de la inculpaţi. În total, statul român ar trebui să recupereze 600.000 de euro şi 2,5 milioane de lei. De la Costel Corduneanu, de pildă, ar trebui ca autorităţile să confişte 250.000 de euro şi 118.000 de lei.  

Cum s-au apărat Cordunenii: Suntem o familie, şi nu grup infracţional 

În documentele depuse la Tribunal, membrii clanului Corduneanu, prin avocaţi, au adus argumente pentru împotriva acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat. “În cadrul unei familii atât de extinse este evidentă şi normală existenţa unei griji a fraţilor mai mari pentru fraţii mai mici, precum şi a unei autorităţi a acestora în cadrul familiei, autoritate bazată pe respect şi ascendent de vârstă. Acest aspect nu înseamnă însă că fraţii mai mari îi coordonează pe ceilalţi sau că autoritatea fratelui mai mare ar putea fi măcar comparată cu cea a unui lider în cadrul unui presupus grup infracţional organizat”, se arată în concluziile de la dosar ale interlopilor.

În aceleaşi documente se mai menţiona că “nici nu se poate concepe” iniţierea unui grup infracţional de către familia Corduneanu între membrii acesteia fiind “simple relaţii de familie”. “În mod evident, nici nu există o posibilitate reală şi palpabilă pentru organul de urmărire penală să precizeze toate aceste aspecte, deoarece acest «grup infracţional organizat» nu a existat niciodată, fiind vorba doar despre membrii unei familii numeroase şi afinii lor, cărora DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi le-a pus eticheta de «grup infracţional» în mod abuziv şi forţat pentru a se realiza o trimitere în judecată spectaculoasă cu un număr mare de capete de acuzare şi cu infracţiuni pedepsite cu ani grei de inchisoare”, au mai spus Cordunenii.

Dacă deciziile de condamnare vor rămâne definitive, din cuantumul acestora vor fi scăzute perioadele petrecute în arest preventiv în timpul acestui dosar. Principalii membri ai clanului au petrecut fiecare peste un an în spatele gratiilor în timpul urmăririi penale sau a judecăţii. 

Istoricul dosarului  

Dosarul Cordunenilor a fost trimis în instanţă în 2010, atunci când majoritatea membrilor importanţi ai grupării se aflau în spatele gratiilor. Metodele de teroare şi de îmbogăţire a clanului, precum şi discuţii detaliate despre modul în care Cordunenii subjugaseră Iaşul erau prezentate în clar în actele de la dosar.

Între timp, toţi membrii importanţi ai clanului, fără excepţie, au fost eliberaţi din arest preventiv şi s-au întors acasă la Iaşi. Cordunenii sunt acuzaţi că s-au organizat pe paliere şi au derulat o vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc. Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în peste 30 de ţări din Europa, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor. De menţionat că procurorii DIICOT au primit sprijin inclusiv din partea FBI în instrumentarea acestui dosar.