Dosare „gemene“, sentinţe diferite. Două speţe cu interlopi ne arată cât de interpretabilă e legea

Două cereri de acordare de daune morale cu revendicări identice au fost interpretate în mod diferit de judecători de la aceeaşi instanţă din Iaşi. Fraţii Vasile Călin şi Costel Cordu­neanu s-au adresat aceloraşi instituţii în demersul lor de a obţine daune morale pentru că au fost arestaţi şi judecaţi într-un dosar în care, în cele din urmă, au fost achitaţi. Cei doi au obţinut în primă instanţă câte 10.000 de lei daune mo­rale, însă atât ei, cât şi statul român au formulat apel. La Curtea de Apel Iaşi, cele două dosare „gemene“ au avut traiectorii diferite. Soluţia în cazul lui Costel Corduneanu a rămas aşa cum fusese stabilită de instanţa de fond, în timp ce Vasile Călin a rămas şi fără cei 10.000 de lei stabiliţi de prima instanţă, în condiţiile în care ceruse un milion de euro. 

Cei doi fraţi au depus cereri către justiţia din Iaşi încă din anul 2015, la scurt timp după ce au fost achitaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Ro­mâniei, într-un dosar în care au fost judecaţi, încă de la înce­putul anilor pentru 2000, pentru trafic internaţional de dro­guri. Atât Costel, cât şi Vasile Călin au petrecut câteva luni în arest la acea vreme. Acele luni de arest de atunci şi durata mare a procesului au fost invocate de interlopi atunci când au cerut daunele. „Statul, prin organele sale judiciare, a încălcat în mod flagrant şi sistematic prezumţia de nevinovăţie prevăzută atât în dreptul internaţional, cât şi în CEDO, prin lipsa de impar­ţialitate, ca reflex al influenţei exercitate de climatul în care s-a desfăşurat procesul pe­nal“, spunea, de pildă, Costel Corduneanu, în acţiunea sa. La rândul său, Vasile Călin a invocat că „prejudiciul moral sufe­rit este complex, deoarece i-a afectat viaţa de familie, profesională şi socială. Astfel, după punerea în libertate nu a putut relua funcţia de manager în cadrul Magic Garden în care era implicat anterior arestării, viaţa de familie a fost perturbată şi s-a desfăcut căsătoria dintre soţi.“

Judecătorii ieşeni consideră că arestarea urmată de achitare nu e abuz

După ce Tribunalul Iaşi a stabilit în cazul celor doi interlopi că suma ce poate fi oferită pentru prejudiciul moral suferit este de 10.000 de lei, procesele s-au mutat la Curtea de Apel Iaşi. La această instanţă, sen­tinţa lui Costel a rămas aceeaşi, iar cea a lui Vasile Călin a fost respinsă întru totul. 

Judecătorii ieşeni au oferit argumente conform cărora, chiar dacă Călin a fost arestat într-un dosar în care avea să fie achitat, acest fapt nu înseamnă neapărat că se poate vorbi de arestare dispusă în mod nelegal. „Achitarea inculpatului nu are aptitudinea ea însăşi să atragă caracterizarea privării de libertate ca fiind una nelegală. Legalitatea pri­vă­rii de li­bertate se verifică prin rapor­ta­re la un anumit probatoriu, în timp ce achi­tarea este so­luţia pronunţată în funcţie de întregul material probatoriu administrat în ca­uză. Legali­tatea măsurii preventive nu poate să fie apreciată «a posteriori» în funcţie de soluţia dată asupra fondului cererii penale supuse jude­căţii. Mă­sura preventivă poate să nu fie urmată de un act de inculpare, şi, cu toate acestea, ea să nu fie considerată nelegală“, e motivul pentru care judecătorii ieşeni au considerat că Vasile Călin nu este îndrep­tăţit la daune morale, deşi sentinţa în cazul fratelui său fusese dată anterior.